10 Decembrie, 2016

Dacă vrei să obţii un drept, trebuie să te lupţi pentru el

Mihai Lucian Lungu are o experienţă de peste 15 ani în Baroul Bucureşti. Este avocat coordonator în cadrul singurului cabinet de avocatură supraspecializat din România şi de şapte ani se ocupă de Legile 290 din 2003 (Basarabia, Bucovina, Ținutul Herța) şi 9 din 1998 (Bulgaria, Cadrilater), iar din 2010 îşi desfăşoară activitatea exclusiv în domeniul despăgubirilor ANRP.

Avocatul ne-a vorbit despre cum poți obține despăgubiri dacă ești moștenitorul unui teren care a aparținut României, dar care a fost înstrăinat ca urmare a tratatelor semnate de stat la finalul celui de-al doilea război mondial.

Revista Cariere: Aş vrea să înţeleg mai bine. Dacă bunicul meu a avut pământ în Bulgaria sau Basarabia, eu pot intenta proces statului român, ca să fiu despagubit pentru că bunicul a pierdut acel teren în urma Tratatului de Pace de la Paris din 1947, respectiv Tratatul dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940? Asta înseamnă că statul român a greşit în defavoarea bunicului meu semnând acele tratate, iar acum eu sunt compensat de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP)?

Mihai Lungu: Da, puteţi chema în judecată statul român pentru a vă respecta dreptul la despăgubire. E incorect să spunem că statul român a greşit în defavoarea bunicului dvs. prin semnarea dictatului de la Craiova din 1940 şi a Tratatului de Pace de la Paris din 1947, încheiat la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. La momentele respective, statul român s-a angajat să-şi despăgubească cetăţenii pentru proprietăţile pe care aceştia au fost nevoiţi să le abandoneze în teritoriile pierdute în urma semnării acestor tratate. Aşadar, greşeala statului nu este că a semnat tratatele (statul român neavând, practic, alte opţiuni), ci că “a uitat” să-şi despăgubească cetăţenii conform acestor angajamente internaţionale.

RC: Să spunem că a avut zece hectare în Bulgaria, nu le-a mai recuperat niciodată, iar eu vreau acum să fiu despăgubit. Ce fac în acest caz?

ML: În primul trebuia depusă o cerere de despăgubire la Comisia Judeţeană de la domiciliu, din cadrul Prefecturii, dar aceasta doar până în ianuarie 2008, pentru Legea 9 din 1998. Apoi trebuiau depuse anumite documente care să ateste dovada proprietăţii şi a calităţii dvs. de moştenitor al bunicului, în urma cărora Prefectura urma să emită o hotărâre prin care se respingea sau aproba cererea dvs., caz în care era stabilit cuantumul despăgubirilor. Dosarul se mută apoi de la Prefectură la ANRP, acolo urmând să primească o decizie de validare sau invalidare a hotărârii de la Prefectură. În concluzie, cu hotărârea de la Prefectură şi decizia de validare de la ANRP sunteţi în situaţia de a încasa despăgubirile. Problema apare însă în momentul în care se constată că bugetul alocat acestor plăţi se micşorează de la an la an, plăţile tuturor dosarelor fiind posibile în aceste condiţii abia în 100 de ani. Dar aici intervenim noi şi vă ajutăm dând în judecată statul, obligându-l în urma procesului la plata despăgubirilor către dvs.. Prin hotărâre judecătorească solicităm poprirea conturilor ANRP-ului, astfel încât, în urma unui proces bine instrumentat, veţi reuşi să vă primiţi banii care vi se cuvin şi pe care statul refuză să vi-i plătească de bunăvoie.

» Citeşte integral interviul pe CariereOnline.ro.

Foto: Sxc.hu

comentarii

Despre autor  ⁄ Redacţia

Materialele semnate de redacţia LegeStart reprezintă un efort comun de vă oferi informaţii de interes general din multiple domenii, strânse de echipă sau prezentate de partenerii noştri.

Fara comentarii

Scrie un comentariu