6 Decembrie, 2016

Cum sunt administrate cheltuieile la procedura de insolvenţă când debitorul nu deţine niciun bun în patrimoniu?

Sub acest titlu, semnalăm modificările recente la Statutul practicienilor în insolvenţă, cu referire la intervenţia în procedura de insolvenţă. Statutul UNPIR a fost modificat şi completat prin Hotărârea nr. 3/2014 a Congresului Uniunii, publicată în Monitorul Oficial nr. 804/2014, despre care găsiţi un material aparut anterior pe LegeStart şi care poate fi consultat aici.

Ce prevede legea insolvenţei

Pentru început, reamintim dispoziţiile din Legea nr. 85/2014*) privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi insolvenţă, şi anume situaţia cuprinsă în art. 38 din lege despre procedura simplificată care se aplică debitorilor care nu deţin niciun bun în patrimoniul lor.

Aceeaşi lege prevede, în continuare, că toate cheltuielile aferente procedurii instituite, inclusiv cele privind notificarea, convocarea şi comunicarea actelor de procedură efectuate de administratorul judiciar şi/sau de lichidatorul judiciar, vor fi suportate din averea debitorului, plăţile urmând să fie făcute dintr-un cont deschis la o unitate a unei bănci, pe bază de dispoziţii emise de debitor sau, după caz, de administratorul judiciar, iar în cursul falimentului, de lichidatorul judiciar.

În lipsa disponibilităţilor în contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, plăţile urmând a fi făcute potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza unui buget previzionat.

Fondul de lichidare, prevăzut în lipsa disponibilităţilor în contul debitorului, se constituie prin:

  • aplicarea unui procent de 50% la taxele care se achită la oficiul registrului comerţului pentru autorizarea constituirii persoanelor supuse înregistrării în registrul comerţului, cu modificările actelor, faptelor şi menţiunilor acestora, şi efectuarea tuturor înregistrărilor în registrul comerţului, autorizare, funcţionare şi eliberare documente specifice, verificare şi/sau rezervare, transmitere/obţinere/eliberare documente şi/sau informaţii prevăzute de lege;
  • preluarea a 2,0% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă, inclusiv din fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, sumă care va fi inclusă în categoria cheltuielilor aferente procedurii, inclusiv cele privind notificarea, convocarea şi comunicarea actelor de procedură efectuate de administratorul judiciar şi/sau de lichidatorul judiciar.

Obligaţiile UNPIR privitor la fondul de lichidare

Revenind la Statutul UNPIR, prin modificările semnalate mai sus se prevede că Uniunea va constitui, în baza prevederilor din legea insolvenţei, un subcont special în care vor fi virate sumele prevăzute pentru acoperirea procedurilor de insolvenţă.

Sumele virate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în contul Uniunii se redistribuie în conturile deschise la filialele Uniunii, conform încasărilor înregistrate pe raza teritorială a filialelor respective.

Fondul de solidaritate se alimentează în contul constituit în acest scop, cu 10% din sumele lunare colectate de registrul comerţului, conform art. 39 alin. (7) lit. a) din Legea nr. 85/2014, precum şi cu 10% din procentul de 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă, conform art. 39 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 85/2014.

Procentul de 10% din sumele colectate de registrul comerţului se reţine direct de către Secretariatul general al UNPIR din totalul sumelor lunare virate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi se varsă în contul Fondului de solidaritate. Procentul de 10% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă, conform art. 39 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 85/2014, se reţine de filialele UNPIR, cu prioritate, şi se virează în contul Fondului de solidaritate în primele 10 zile ale lunii pentru încasările din luna anterioară.

Acoperirea cheltuielilor de procedură

Distribuirea către practicienii în insolvenţă, de către filialele Uniunii, a sumelor colectate în fondul de lichidare se face, pe de o parte, pentru acoperirea cheltuieli de procedură pentru dosare deschise în baza Legii insolvenţei sau pentru cheltuieli de procedură pentru dosare deschise în baza Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ordinea cronologică a înregistrării documentelor la filială;

Onorariile practicienilor în insolvenţă

O altă destinaţie a sumelor colectate în fondul de lichidare este pentru onorarii stabilite prin hotărâre judecătorească pentru dosarele deschise în baza legii insolvenţei sau onorarii stabilite pentru procedura prevăzută de Legea nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ordinea cronologică a înregistrării documentelor la filială.

Statutul, astfel cum a fost recent modificat, prevede că, în cazul în care un practician este numit de directorul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau de persoana ori de persoanele desemnate din cadrul registrului într-un dosar în temeiul Legii nr. 359/2004 sau al Legii nr. 31/1990, fiindu-i fixat un onorariu şi, ulterior, prin trecerea la procedura simplificată prevăzută de Legea insolvenţei, îi mai este stabilit un onorariu, fie aceluiaşi practician, fie altuia, eventual şi cheltuieli de procedură de către judecătorul-sindic, se va solicita un singur onorariu din fondul de lichidare de până la 3.000 lei, respectiv cel al practicianului care a finalizat dosarul, la care se adaugă cheltuielile făcute de acesta din urmă. Această plată se va face pentru deconturile înaintate în dosarul trecut în procedura simplificată prevăzută de legea privind procedura insolvenţei.

În situaţia în care un practician în insolvenţă a fost desemnat într-o procedură în baza art. 57 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 85/2014, pe baza ofertei sale financiare, iar ulterior se constată că în averea debitorului nu există disponibilităţi, acesta nu poate cere decontarea din fondul de lichidare, a unui onorariu mai mare decât cel pe baza căruia a fost desemnat.

Verificarea situaţiei financiare a debitorului

Pentru decontarea din fondul de lichidare, filiala Uniunii solicită, între altele, orice document din care rezultă că debitoarea nu deţine bunuri sau sume de bani în patrimoniu sau că acestea sunt insuficiente şi a fost închisă procedura în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau art. 174 din Legea nr. 85/2014.

Decontarea cheltuielilor din fondul de lichidare, în condiţiile în care în averea debitoarei existau bunuri ce puteau fi valorificate sau sume de bani, constituie abatere, cu excepţia cazurilor când bunurile sau sumele de bani sunt insuficiente şi a fost cerută închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau în baza art. 174 din Legea nr. 85/2014.

––

*) Statutul face trimiteri şi la vechea lege a insolvenţei nr. 85/2006, aşa cum se poate observa din text, pentru situaţiile aflate în regim tranzitoriu. 

(P) Aveţi nevoie de legislatie actualizată la zi? Acum puteţi cumpăra 3 produse Lege5 plătind un singur abonament!  Utilizaţi cel mai performant soft de documentare legislativă din România de pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile sau în Cloud.

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu