3 Decembrie, 2016

Cum se poate frauda accesarea de fonduri comunitare şi de fonduri publice prin serviciile de consultanţă sau profesionale

Cazul pe care îl prezentăm face parte din documentarul “Sisteme şi indicatori de fraudă”, anexă la Normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

Normele au fost aprobate prin H.G. nr.875/2011, publicată în Monitorul oficial nr.659 din 15 septembrie a.c.

Anexa la Norme conţine informaţii cuprinse în documentul de lucru elaborat de Comisia Europeană “Notă informativă privind indicatorii de fraudă pentru FEDR, FSE şi FC” (COCOF 09/0003/00-RO). Capitolul “Fraude în cadrul contractelor şi achiziţiilor publice”  prezintă mai multe  sisteme de fraudare comune şi recurente, împreună cu o descriere a sistemului şi indicatorii de fraudă relevanţi în domeniul contractelor şi achiziţiilor publice, o mare parte a structurii şi conţinutului aplicate de Asociaţia Experţilor Autorizaţi în Investigarea Fraudelor (Association of Certified Fraud Examiners) în instrucţiunile pentru profesioniştii din domeniul prevenirii şi detectării fraudei.

În ce priveşte sistemele de fraudare prin intermediul serviciilor de consultanţă/profesionale, descrierea sistemului este făcută pe baza unui caz real în care serviciile erau însoţite de contracte de consultanţă detaliate, cu facturile şi rapoartele aferente. Aspectele acoperite erau relevante pentru operaţiunile contractantului şi ofereau recomandări adecvate privind eficientizarea anumitor activităţi. Contractantul a pus în aplicare majoritatea recomandărilor. Contractele aplicabile conţineau toate explicaţiile necesare, iar onorariile au fost considerate rezonabile.

Cu toate acestea, serviciile unora dintre societăţile contractate nu fuseseră utilizate anterior. Contractele nu descriau serviciile care urmau a fi furnizate de către societăţi, dar prezentau în detaliu persoanele care urmau să ofere serviciile şi onorariile pe oră percepute. CV-urile persoanelor nu erau disponibile. Onorariile societăţilor noi erau mai ridicate. Reprezentanţii societăţii nu au putut explica onorariile mai mari sau natura serviciilor care urmau să fie oferite.

În plus, facturile emise de aceste societăţi pentru serviciile suplimentare prestate nu descriau caracteristicile acestora, menţionând doar numărul contractului. Costurile erau reprezentate sub formă de sumă forfetară, fără o defalcare în funcţie de orele lucrate, tariful orar, cheltuielile de călătorie sau alte cheltuieli. Nu existau rapoarte de călătorie sau rapoarte de sinteză. Nu existau informaţii suplimentare privind aceste societăţi; angajatorul nu a putut oferi decât asigurări verbale privind serviciile furnizate.

În sfârşit, adresa de corespondenţă de pe facturi era o căsuţă poştală, iar societăţile nu apăreau în lista abonaţilor telefonici.

Pentru profesioniştii din domeniul prevenirii şi detectării fraudei, într-un asemenea caz se consideră că trebuie urmăriţi o serie de indicatori de fraudă, ca posibile semnale de avertizare:

- nu există acorduri sau contracte încheiate oficial; cu toate acestea, se plătesc sume mari pentru “servicii prestate”, pe baza unor facturi conţinând date insuficiente;

- există acorduri sau contracte oficiale, dar acestea sunt vagi în ceea ce priveşte serviciile care urmează a fi prestate, şi nu există facturi detaliate, rapoarte de călătorie sau studii care să justifice cheltuielile;

- serviciile plătite au fost utilizate pentru obţinerea, distribuirea sau utilizarea unor informaţii ori date protejate prin legi sau regulamente;

- serviciile plătite aveau scopul de a influenţa în mod ilegal conţinutul unei cereri, evaluarea unei propuneri sau estimări de preţ, selecţia de surse pentru atribuirea de contracte ori negocierea unui contract, a unei modificări sau a unei revendicări. Nu este important dacă atribuirea se face de către contractantul principal ori un subcontractant de la orice nivel;

- serviciile plătite au fost obţinute sau efectuate prin încălcarea unui statut ori a unui regulament care interzice practicile antreprenoriale neloiale sau conflictele de interese.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu