3 Decembrie, 2016

Cum se calculează valoarea de despăgubire pentru imobile retrocedate

Atenţie, în cele ce urmează nu ne referim la imobilele preluate abuziv prin naţionalizare, în legătură cu care am fost certaţi la CEDO, ci la despăgubirile acordate societăţilor comerciale de instituţiile publice, implicate în procesul de privatizare pentru prejudiciul suferit ca urmare a retrocedării unor imobile. Procurorul general de pe lângă ICCJ a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu un recurs în interesul legii privitor la practica neuniformă a instanţelor în ce priveşte valoarea de despăgubire.

În urma verificărilor jurisprudenţei la nivelul întregii ţări, s-a constatat – aşa cum se arată în recursul în interesul legii – că în soluţionarea cauzelor având ca obiect acţiuni întemeiate pe dispoziţiile art. 324 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 30 alin. (3) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare, practica judiciară este neunitară.

Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti

Unele instanţe de judecată, învestite cu cereri având ca obiect acordarea de despăgubiri, drept consecinţă a ieşirii din patrimoniul societăţilor comerciale a imobilelor restituite foştilor proprietari, au dispus obligarea instituţiilor publice implicate la plata unor despăgubiri reprezentând valoarea de circulaţie a imobilului retrocedat.

Alte instanţe au apreciat că obligaţia de reparare a prejudiciului suferit de societatea comercială din al cărei patrimoniu a fost retrocedat imobilul se limitează la valoarea de inventar actualizată, în raport cu indicele de inflaţie la momentul predării efective a bunului sau cu coeficientul de reevaluare a construcţiilor şi terenurilor.

Într-o a treia interpretare jurisprudenţială, s-a considerat că prejudiciul societăţilor comerciale, creat prin restituirea imobilului foştilor proprietari, nu poate echivala cu valoarea de circulaţie a imobilului, deoarece despăgubirea trebuie să reprezinte, din patrimoniul prezent, aceeaşi proporţie pe care valoarea activului respectiv o avea în patrimoniul societăţii ale cărei acţiuni au fost cumpărate prin contractul de privatizare la momentul cumpărării, prin aplicarea aceleiaşi proporţii dintre procentul acţiunilor vândute din întregul capital social la valoarea preţului încasat şi plătit.

Decizia ICCJ

În urma unei ample analize asupra dosarului în cauză, ICCJ a stabilit că, în aplicarea dispoziţiilor art. 324 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, modificată şi completată prin Legea nr. 99/1999, despăgubirile acordate societăţilor comerciale de instituţiile publice implicate în procesul de privatizare, ca urmare a retrocedării unor imobile, se raportează la valoarea contabilă a imobilului, astfel cum aceasta este reflectată în bilanţ la momentul ieşirii efective a bunului din patrimoniul societăţii, valoare ce trebuie actualizată cu indicele de inflaţie de la momentul plăţii despăgubirii.

Textul integral al Deciziei ICCJ nr. 18/2011  poate fi consultat în Monitorul oficial nr. 892 din 16 decembrie 2011.

*

În ce priveşte restituirea imobilelor naţionalizate, la rubrica STIRI, în 8 martie, puteţi citi o informare privind un alt recursa în interesul legii, ICCJ stabilind că, în acţiunile întemeiate pe dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr.10/2001, republicată, prin care se solicită obligarea statului român de a acorda despăgubiri băneşti pentru imobilele preluate în mod abuziv, statul român nu are calitate procesuală pasivă.

De asemenea, acţiunile în acordarea de despăgubiri băneşti pentru imobilele preluate abuziv, imposibil de restituit în natură şi pentru care se prevăd măsuri reparatorii prin titlul VII al Legii nr.247/2005, îndreptate direct împotriva statului român, întemeiate pe dispoziţiile dreptului comun, ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 13 din această convenţie, sunt inadmisibile.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu