6 Decembrie, 2016

Cum se calculează CASS-ul?

În cazul unui contribuabil cu profesie liberală, CASS-ul se calculează asupra tuturor veniturilor realizate. Alte categorii de persoane achită contribuţia la salariul minim pe economie sau la cinci salarii brute minime pe economie, pentru a beneficia de un pachet identic de servicii de sănătate, iar pentru alte categorii există un plafon maxim al bazei de calcul la care se aplică cota procentuală stabilită de lege, respectiv cinci salarii medii brute.

Se poate vorbi, în acest sens, despre o discriminare?

O chestiune de această natură a fost ridicată într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, fiind ridicată excepţia de neconstituţionalitate asupra unor dispoziţii în materie din Codul fiscal. Prevederile criticate au fost considerate neconstituţionale, întrucât nu stabilesc un plafon maxim al bazei de impunere asupra căruia se aplică procentul de 5,5% reprezentând cota de contribuţie la asigurările sociale de sănătate şi pentru alte categorii profesionale, respectiv pentru cele care realizează venituri din activităţi independente, respectiv activităţile notariale.

Această critică, precum şi argumentele formulate în susţinerea ei vizează o pretinsă omisiune legislativă, autorul excepţiei solicitând, în realitate, o completare a textului de lege, în sensul mai sus menţionat.

Autorul criticii formulate a apreciat că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care nu stabilesc un plafon maxim al bazei de impunere asupra căreia se aplică procentul de 5,5%, reprezentând cota de contribuţie la asigurările sociale de sănătate la care persoanele cu venituri peste acest plafon să achite contribuţia, în condiţiile în care alte categorii de persoane achită contribuţia la salariul minim pe economie sau la cinci salarii brute minime pe economie, pentru a beneficia de un pachet identic de servicii de sănătate, iar pentru alte categorii există un plafon maxim al bazei de calcul la care se aplică cota procentuală stabilită de lege, respectiv cinci salarii medii brute.

Un astfel de tratament fiscal ar institui, în opinia autorului criticii de neconstituţionalitate, o discriminare între persoanele care realizează venituri din activităţi independente faţă de cele care realizează venituri din activităţi dependente, întrucât contribuţia socială de sănătate în privinţa celor care realizează venituri din activităţi independente/profesii liberale, cum este cazul autorului excepţiei, funcţionează mai mult ca un impozit, nu ca o contribuţie, din moment ce se calculează asupra tuturor veniturilor realizate.

Or, scopul acestei contribuţii şi asigurarea serviciului nu trebuie să depindă de veniturile persoanei, din moment ce prestaţia statului este identică pentru toţi cetăţenii şi are legătură cu sănătatea acestora, nu cu statutul persoanei. Aşa fiind, apreciază că acest mod de aşezare a sarcinilor fiscale poate fi considerat neconstituţional şi nelegal, deoarece aşezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuşi principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii prin impunerea unui tratament identic pentru situaţii identice.

Curtea a soluţionat critica formulată de autor pe următoarele prevederi din Codul fiscal: art. 29618 alin. (3) lit. b) pct. b1; art. 29621 alin. (1) lit. d); art. 29622 alin. (2); art. 29626 alin. (1) lit. b).

Cum s-a pronunţat CCR

În jurisprudenţa sa constantă, Curtea a statuat că toate persoanele care realizează venituri impozabile au obligaţia de a contribui la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu o cotă de 5,5% din veniturile impozabile obţinute, beneficiind, în calitate de asiguraţi, de un pachet de servicii medicale de bază. Legea nr. 95/2006 prevede că întreaga societate trebuie să contribuie la efortul protejării sănătăţii populaţiei, în temeiul principiului solidarităţii şi al subsidiarităţii.

Pe de altă parte, datorită solidarităţii celor care contribuie, acest sistem îşi poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minim de asistenţă medicală pentru populaţie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate.

Curtea a constatat că este firesc ca valoarea contribuţiei să difere de la persoană la persoană, în raport de cuantumul veniturilor realizate, dar această diferenţă este rezonabilă şi justificată de situaţia obiectiv deosebită în care se află persoanele care realizează venituri mai mari faţă de cele ale căror venituri sunt mai reduse, precum şi de principiul solidarităţii şi subsidiarităţii în colectarea şi utilizarea fondurilor.

Curtea a reţinut că principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice impune, de asemenea, diferenţierea contribuţiei persoanelor care realizează venituri mai mari, iar cota de contribuţie, exprimată procentual, este unică, neavând nici caracter progresiv, diferenţa valorică a contribuţiei fiind determinată de nivelul diferit al venitului.

O omisiune legislativă?

În analiza efectuată, Curtea a considerat că, prin critica formulată, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a vizat, de fapt, o omisiune legislativă şi a avut în vedere la completarea reglementării criticate. Or, din această perspectivă, solicitarea autorului excepţiei excedează competenţei Curţii Constituţionale, care se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Totodată, Curtea constată că autorul excepţiei deduce pretinsa neconstituţionalitate din compararea soluţiilor legislative consacrate prin textele de lege criticate. Or, aşa cum s-a statuat constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.

Completul de judecată al CCR a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 351/2014, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 559/2014.

––––––––––––––––(P)––––––––––––––––

Lege5 Online
 vă oferă posibilitatea de a căuta orice dosar aflat în instanţă (baza ECRIS). Trebuie doar să introduceţi numărul dosarului sau numele unei părţi implicate în dosar.

Clienţii Lege5 Online
 au posibilitatea de a urmări dosare. Mai exact, puteţi să primiţi notificări pe e-mail atunci când urmează o nouă şedinţă sau când apare o decizie în dosar.

Căutaţi dosare aflate în instanţă AICI.

caudosinst

Aflaţi mai multe despre Lege5 Online de AICI. De asemenea, Lege5 este disponibil şi în variantele Desktop şi Mobile.

Foto articol: Free Images

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu