9 Decembrie, 2016

Cum se aplică procedura de angajare a răspunderii solidare?

Recent a fost publicat în Monitorul Oficial un act normativ elaborat de Fisc care reglementează instrucţiunile privind aplicarea procedurii de angajare a răspunderii solidare, aşa cum sunt prevăzute în cadrul art. 27 şi 28 din Codul de procedură fiscală. Ordinul nr. 127/2014 stabileşte elementele pe care le va urmării ANAF în angajarea răspunderii şi adoptă formularele de decizie de angajare a răspunderii.      

Cine răspunde solidar cu debitorul?

Potrivit art. 27 din Codul de procedură fiscală, răspund în solidar cu debitorul următoarele persoane fizice sau juridice:

    • persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declarării insolvabilităţii, cu rea-credinţă, au dobândit în orice mod active de la debitorii care şi-au provocat astfel insolvabilitatea;
    • administratorii, asociaţii, acţionarii şi orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea, cu rea-credinţă, sub orice formă, a activelor debitorului;
    • administratorii care, în perioada exercitării mandatului, cu rea-credinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a cere instanţei competente deschiderea procedurii insolvenţei, pentru obligaţiile fiscale aferente perioadei respective şi rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate;
    • administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credinţă, au determinat nedeclararea şi/sau neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale;
    • administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credinţă, au determinat restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fără ca acestea să fie cuvenite debitorului.

Persoana juridică răspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil sau declarat insolvent dacă, direct ori indirect, controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul şi dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:

    • dobândeşte, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabilă a acestor active reprezintă cel puţin jumătate din valoarea contabilă a tuturor activelor corporale ale dobânditorului;
    • are sau a avut raporturi comerciale contractuale cu clienţii şi/sau cu furnizorii, alţii decât cei de utilităţi, care au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul în proporţie de cel puţin jumătate din totalul valoric al tranzacţiilor;
    •  are sau a avut raporturi de muncă sau civile de prestări de servicii cu cel puţin jumătate dintre angajaţii sau prestatorii de servicii ai debitorului.

Procedura de angajare a răspunderii în solidar

Actul normativ analizat astăzi introduce procedura efectivă de angajare a răspunderii în solidar pentru persoanele enumerate anterior.

Dintre elementele analizate ce duc la angajarea răspunderii, autorităţile fiscale vor avea în vedere:

    • identificarea persoanelor fizice şi juridice ce au dobândit active de la debitorul declarat insolvabil, urmărindu-se contractele de vânzare – cumpărare, cesiune de creanţă, donaţie, schimb sau orice alt mod de transfer al proprietăţii anterior datei insolvenţei;
    • constatarea faptului că între starea de insolvenţă şi transferul dreptului de proprietate există o legătură de cauzalitate;
    • identificarea persoanelor ce au deţinut calitatea de administrator/asociat/acţionar, care deţineau dreptul de a dispune de bunuri mobile sau imobile din proprietatea debitorului insolvabil;
    • constatarea faptelor că persoanele mai sus amintite au acţionat cu rea credinţă, prin înstrăinarea sau ascunderea bunurilor, astfel încât acestea să nu mai poată fi supuse executării silite.

Dintre cazurile de ascundere cu rea-credinţă, legiuitorul a menţionat următoarele:

    • schimbarea locului bunului mobil, astfel încât acesta să nu poată fi găsit, atât în fapt, cât şi în drept;
    • ascunderea bunurilor mobile şi imobile sub orice formă, atât în fapt, cât şi în drept;
    • nedeclararea bunurilor mobile sau imobile, în special bunuri mobile necorporale.

raspsolidar
Pentru angajarea răspunderii în solidar, se vor verifica documentar evidenţele contabile, extrase de cont, registre de casă, pentru determinarea situaţiei cu lichidităţile societăţii.

Se va analiza raportul de inspecţie fiscală prin care se constată nedeclararea obligaţiilor fiscale la scadenţă. Se vor analiza şi orice alte documente relevante.

Audierea persoanei pentru care se va trece la angajarea răspunderii solidare

Înainte de a emite decizia angajării în solidar, autoritatea fiscală este obligată să asculte opinia persoanei împotriva căreia se va angaja răspunderea solidară. Astfel, persoana are dreptul să cunoască documentaţia din dosarul de angajare a răspunderii, de a formula obiecţii şi de a aduce precizări, de a prezenta date şi înscrisuri în apărarea acesteia.

La consultarea documentaţiei, persoana interesată poate să fie asistată de un avocat, de un consultant sau o persoană ce îi asigură consilierea.

Convocarea persoanei se va face prin notificare.

Legea nu precizează un termen minim al notificării, însă dacă din motive obiective persoana interesată nu se poate prezenta la data din notificare, aceasta poate să ceară un nou termen de cel mult 15 zile faţă de cel iniţial.

Cu ocazia audierii, se va întocmi un proces verbal în care se vor consemna rezultatele discuţiei.

Persoana împotriva căreia se va angaja răspunderea în solidar poate să prezinte într-un termen de maxim 30 de zile, orice alt document considerat util în apărarea acestuia. Acest termen este unul ce nu poate fi prorogat, iar depunerea de documente ulterioare nu se ia în considerare.

Dacă organul fiscal ia decizia angajării răspunderii în solidar, se va emite decizie de angajare a răspunderii în solidar.

Posibilitatea de contestare

Persoana interesată pentru care s-a angajat răspunderea în solidar are dreptul să conteste decizia în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, conform art. 207 din Codul de procedură fiscală.

Soluţionarea contestaţiei se face de către organul fiscal cu atribuţii, ierarhic superior celui ce a emis decizia.

Dacă contestaţia este respinsă, o nouă contestaţie poate fi depusă la instanţa de judecată competentă, în conformitate cu procedura Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificări ulterioare.

––(P)––

Legislaţia românească este accesibilă în Lege5 – soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.

Destinat atât specialiştilor, cât şi novicilor, Lege5 este bazat pe un motor de căutare performant şi uşor de folosit. Totodată, Lege5 oferă o bază de date (actualizată constant) ce acoperă atât legislaţia românească şi europeană, cât şi jurisprudenţa românească şi europeană. Baza include gratuit toate documentele publicate în Monitorul Oficial, dar şi achiziţii publice, modele şi formulare.

Află mai multe despre Lege5 de AICI.

L5S


comentarii

Despre autor  ⁄ Adrian Benţa

Adrian Benta este membru al Camerei Consultanților Fiscali (2007), auditor financiar stagiar, membru CAFR (2010). Are o experienţă de peste 13 ani în conducerea contabilităţii şi fiscalitatea societăţii comerciale şi conduce un cabinet propriu de consultanţă fiscală. Contact: adrian@bentaconsult.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu