2 Decembrie, 2016

Cum îşi încasează autorii redevenţa pentru copia privată?

Un diferend în justiţie, adus la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru clarificări, vă lămureşte care este regimul comunitar al copiei private. De aici vedeţi şi diferite interpretări naţionale, precum şi reglementarea românească în materie.

De principiu, potrivit dreptului Uniunii, statele membre acordă autorilor, artiştilor, producătorilor şi organismelor de radiodifuziune şi televiziune dreptul exclusiv de a autoriza sau de a interzice reproducerea operelor lor, a fixărilor interpretărilor sau execuţiilor lor, a fonogramelor lor, a filmelor lor, precum şi a fixărilor programelor difuzate prin unde radio.

Cu toate acestea, statele membre pot să prevadă excepţii sau limitări de la aceste drepturi exclusive. Astfel, ele pot autoriza printre altele realizarea de copii private. Un stat membru care a utilizat această posibilitate trebuie însă să asigure faptul că titularii drepturilor privesc o „compensaţie echitabilă”. Aceasta urmăreşte să despăgubească titularii de drepturi pentru reproducerea, fără autorizaţie, a operelor lor sau a altor obiecte protejate.

Aceasta fiind, în linii mari, regula comunitară, să vedem de la ce a pornit diferendul care a făcut necesare lămuriri din partea CJUE.

În Austria, compensaţia echitabilă ia forma unei redevenţe pentru copia privată, care se aplică cu ocazia primei vânzări a suporturilor de înregistrare care pot fi utilizate pentru reproducere, precum CD-urile şi DVD-urile neînregistrate, cardurile de memorie şi playerele MP3 (redevenţă denumită „remuneraţia pentru casete neînregistrate”).

Austro-Mechana, o societate de gestiune colectivă a drepturilor de autor, a chemat în judecată Amazon în faţa Tribunalului Comercial din Viena pentru plata remuneraţiei pentru casete neînregistrate corespunzătoare suporturilor de înregistrare vândute în Austria în perioada 2002 – 2004. Austro-Mechana a pretins suma de 1.856.275 de euro pentru primul semestru al anului 2004 şi a solicitat ca Amazon să fie somată să furnizeze datele contabile necesare pentru a-i permite să îşi cuantifice creanţa pentru restul perioadei. Tribunalul comercial a admis cererea de somaţie şi a amânat decizia în ceea ce priveşte cererea de plată. Această hotărâre a fost confirmată în apel. În aceste condiţii, Amazon, care consideră că remuneraţia austriacă pentru casete neînregistrate este contrară dreptului Uniunii pentru mai multe motive, a sesizat Curtea Supremă din Austria. În vederea soluţionării cauzei, instanţa supremă austriacă a solicitat CJUE să se pronunţe cu privire la interpretarea dispoziţiilor pertinente ale dreptului Uniunii.

Cu privire la aplicarea nediferenţiată a remuneraţiei pentru casete neînregistrate în Austria în cazul celei dintâi vânzări a unui suport de înregistrare şi la existenţa posibilităţii de a obţine rambursarea în anumite situaţii

Curtea aminteşte în această privinţă că dreptul Uniunii nu permite aplicarea redevenţei pentru copia privată în cazurile în care utilizarea nu urmăreşte în mod vădit realizarea unor astfel de copii.

Cu toate acestea, în anumite condiţii, dreptul Uniunii nu se opune unui astfel de sistem general de aplicare însoţit de posibilitatea de rambursare în situaţiile în care utilizarea nu urmăreşte realizarea de copii private.

Este astfel de competenţa Curţii Supreme austriece să verifice în speţă, ţinând seama de împrejurările specifice sistemului naţional şi de limitele impuse prin dreptul Uniunii, dacă dificultăţile practice justifică un astfel de sistem de finanţare a compensaţiei echitabile şi dacă acest drept la rambursare este efectiv şi nu face ca restituirea redevenţei plătite să fie excesiv de dificilă.

Cu privire la posibilitatea de a prezuma utilizarea în scopuri personale a suporturilor de înregistrare vândute unor persoane private

Curtea constată că se poate prezuma că persoanele private utilizează suporturile de înregistrare în scopuri personale, în măsura în care sunt îndeplinite două condiţii: (i) dificultăţi practice în legătură cu determinarea scopului personal al utilizării suporturilor în cauză justifică stabilirea unei astfel de prezumţii; (ii) această prezumţie nu are ca rezultat impunerea redevenţei pentru copia privată în ipoteze în care aceste suporturi sunt utilizate în mod vădit în alt scop decât cel personal.

Reţineţi o observaţie interesantă!
Cu privire la faptul că jumătate din veniturile obţinute din remuneraţia pentru casete neînregistrate nu sunt plătite direct titularilor compensaţiei echitabile, ci unor instituţii sociale şi culturale înfiinţate în beneficiul lor, Curtea observă că acest lucru nu permite excluderea dreptului la compensaţia echitabilă sau a redevenţei pentru copia privată destinată finanţării acesteia, în măsura în care titularii dreptului beneficiază în mod efectiv de aceste instituţii sociale şi culturale şi modalităţile de funcţionare a acestor instituţii nu sunt discriminatorii, aspect a cărui verificare este de competenţa Curţii Supreme.

Cu privire la neluarea în considerare a unei redevenţe pentru copia privată plătită deja în alt stat membru

Curtea răspunde că obligaţia de a achita o redevenţă precum remuneraţia pentru casete neînregistrate nu poate fi exclusă pentru faptul că o redevenţă similară a fost deja plătită în alt stat membru. Astfel, persoana care a plătit în prealabil această redevenţă într-un stat membru, care nu este competent din punct de vedere teritorial să o aplice, poate să solicite restituirea acesteia, în conformitate cu dreptul său intern.

» Hotărârea CJUE sintetizată mai sus a fost dată în cauza C-521/11 în care părţile sunt 
Amazon.com International Sales Inc. şi alţii contra Austro-Mechana Gesellschaft zur Wahrnehmung mechanisch-musikalischer Urheberrechte Gesellschaft mbH.

REGLEMENTAREA COMUNITARĂ

Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor şi drepturilor conexe în societatea informaţională (JO L 167, p. 10, Ediţie specială, 17/vol. 1, p. 230).

REGLEMENTAREA ROMÂNEASCĂ

Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, publicată în Monitorul oficial nr. 60/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit legii, sunt recunoscuţi şi protejaţi, ca titulari de drepturi conexe dreptului de autor, artiştii interpreţi sau executanţi, pentru propriile interpretări ori execuţii, producătorii de înregistrări sonore şi producătorii de înregistrări audiovizuale, pentru propriile înregistrări, şi organismele de radiodifuziune şi de televiziune, pentru propriile emisiuni şi servicii de programe.

Pentru utilizarea directă sau indirectă a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora prin radiodifuzare sau prin orice modalitate de comunicare către public, artiştii interpreţi sau executanţi şi producătorii de fonograme au dreptul la o remuneraţie unică echitabilă. Cuantumul acestei remuneraţii se stabileşte prin metodologii.

Colectarea remuneraţiei unice datorate de utilizatori sau de alţi plătitori se face de organismul de gestiune colectivă al cărui repertoriu se utilizează.

Organismele de gestiune colectivă beneficiare stabilesc, printr-un protocol, care se depune la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, proporţia repartizării remuneraţiei între cele două categorii de beneficiari.   

Dreptul de distribuire se epuizează o dată cu prima vânzare sau cu primul transfer de drept de proprietate asupra originalului ori a copiilor unei înregistrări sonore sau audiovizuale pe piaţa internă, de către titularul de drepturi ori cu consimţământul acestuia.

Organismele de gestiune colectivă pot înfiinţa, cu avizul ORDA, organisme comune de colectare pentru mai multe domenii, care să funcţioneze potrivit prevederilor legale referitoare la federaţiile de persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ, precum şi potrivit prevederilor exprese privind organizarea şi funcţionarea organismelor de gestiune colectivă din lege.

Iată câteva dintre organismele de gestiune colectivă, pe profiluri de activitate:

• PERGAM – Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice, colector al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată în domeniul operelor reproduse de pe hârtie;
• ARDAA – organism de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor de opere audiovizuale şi videograme a Asociaţiei Române pentru Drepturi de Autor din Audiovizual;
 CREDIDAM – Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi,  colector al remuneraţiilor datorate artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie;
• UPFR – Uniunea Producătorilor de Fonograme din România, colector al remuneraţiilor datorate producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora;
• UNART – Uniunea Naţională a Artiştilor din România, organism de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiştilor interpreţi sau executanţi.

Notă: Actele normative menţionate în acest articol pot fi consultate pe Lege5.ro – noul serviciu online de documentare legislativă realizat de Indaco Systems. Actele ce ţin de legislaţia/jurisprudenţa europeană sunt disponibile doar abonaţilor Lege5. Alege un abonament de AICI!

Despre autor  ⁄ Mihai Sintescu

Mihai Sintescu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu