4 Decembrie, 2016

Creşterea pensiilor în contextul creşterii impozitelor, taxelor, preţurilor şi tarifelor

În materialele anterioare referitoare la creşterea pensiilor am dezbătut aspectele ce ţin de temeiul legal şi metodologia practică pentru calcularea creşterii anuale a pensiilor şi algoritmul de calcul pentru determinarea creşterii anuale a pensiilor, cu oferirea unor exemple aplicative pe situaţii reale. În cadrul acestei ultime părţi din seria articolelor dedicate subiectului menţionat, vom avea în vedere atât necesitatea aplicării principiilor de echitate fiscală şi socială în indexarea şi în impozitarea pensiilor, cât şi creşterea pensiilor în contextul creşterii impozitelor, taxelor, preţurilor şi tarifelor.  

Necesitatea aplicării principiilor de echitate fiscală şi socială în indexarea şi în impozitarea pensiilor

Problema determinării corecte a pensiilor, şi a actualizării anuale a acestora în funcţie de rata inflaţiei, a constituit una dintre cele mai mari probleme din anul 1990 şi până în prezent.

Aceasta ca urmare a faptului că cele mai multe şi mai grave inechităţi au fost săvârşite, şi se menţin, prin instituirea abuzivă a mai multor sisteme de pensii, discriminatorii şi inechitabile, concepute cu bună ştiinţă şi promovate pentru propriul lor interes chiar de „oamenii legii”, chiar de cei care au rolul de a combate asemenea grave discriminări şi inechităţi

Spre exemplu, cea mai mare pensie „specială” se ridica, în anul 2009, la aproape 33.000 de lei RON lunar (330.000.000 lei ROL lunar) şi revenea unui magistrat, iar cea mai mică pensie era de 10 lei.

Pensiile „speciale”, cu adevărat exorbitante, au fost obţinute (1) chiar fără plata contribuţiei, sau cu plata unor contribuţii mult mai mici (de circa 5%) faţă de cota de contribuţie aplicată marii majorităţi a salariaţilor, şi (2) prin grave abuzuri legislative, adoptate chiar de beneficiarii acestora, în propriul lor interes, în timp ce persoane care au muncit mult, din greu, pentru care cota de contribuţie a ajuns până la 45%, au pensii derizorii.

Cu toate că şi în prezent există un număr mare de pensii exorbitante, acestea se indexează cu acelaşi procent cu care se indexează şi pensiile cele mai mici, unele chiar de 10 lei.

Echitate fiscală şi socială presupune ca pensiile mici să aibă un ritm mai sporit de indexare, pensiile mari, unul mai redus, iar pensiile exorbitante să nu se indexeze şi să fie recalculate prin excluderea abuzurilor legislative adoptate chiar de beneficiarii acestora, în propriul lor interes, şi pe baza unui sistem de pensii unic, acelaşi pentru toate categoriile de salariaţi, fără discriminări şi inechităţi.

Numeroasele şi gravele inechităţi, abuzuri şi „fraude bugetare”, săvârşite pe calea pensiilor, vor fi eliminate numai în condiţiile în care se va adopta un sistem de pensii unic şi unitar, acelaşi pentru toate categoriile de salariaţi şi de pensionari, fără discriminări şi inechităţi.

Aceleaşi principii de echitate fiscală şi socială impun ca impozitarea pensiilor să se facă cu cote diferite, direct crescătoare cu mărimea acestora.

Creşterea pensiilor în contextul creşterii impozitelor, taxelor, preţurilor şi tarifelor

* Creşterea pensiilor, de 4%, în anul 2013, în contextul creşterii impozitelor şi a taxelor.

În anul 2013 are loc o creştere însemnată a impozitelor şi taxelor.

Creşterea este foarte diferită de la un impozit la altul, de la o taxă la alta, şi se aplică fie direct, fie indirect, inclusiv prin unele dintre cele mai subtile „tehnici fiscale”, greu de cunoscut şi de evaluat chiar şi de specialiştii în materie.

Fără a intra în amănunte, în cele ce urmează se prezintă numai o situaţie de ansamblu cu „indexarea” şi cu „majorarea” impozitelor şi taxelor locale, începând cu 1 ianuarie 2013.

În baza „Art. 292. Indexarea impozitelor şi taxelor locale” din Codul fiscal, începând cu 1 ianuarie 2013, impozitele şi taxele locale se indexează cu 16,5%.

După ce se aplică această indexare, în baza „Art. 287. Majorarea impozitelor şi taxelor locale de consiliile locale sau consiliile judeţene” din Codul fiscal, consiliile locale mai aplică o majorare de până la 20%.

Greşit se consideră că nivelul maxim al cotei cu care pot creşte impozitele şi taxele locale este de 16.5% (din indexare) + 20% (din majorare) = 36,5%.

Corect: creşterea este de 39,80%, respectiv de la 100 de lei, la 13.980 de lei, cotă care rezultă dintr-un calcul simplu, prin aplicarea regulii de trei simplă, după aplicarea prima dată a indexării de 16,5%, după care se aplică majorarea de maximum 20%.

Deci, în timp ce creşterea pensiilor este de 4%, creşterea impozitelor şi a taxelor locale ajunge până la aproape 40%.

* Creşterea pensiilor, de 4%, în anul 2013, în contextul creşterii preţurilor şi a tarifelor.

În 2013, preţul gazelor pentru populaţie va creşte cu 10%, iar cel al energiei electrice cu 7%.

Accizele se vor calcula la un curs cu 5,2% mai mare

Concluzia: în condiţiile în care are loc, în fiecare an, o creştere substanţială atât a impozitelor şi a taxelor, cât şi a preţurilor şi a tarifelor bunurilor şi serviciilor plătite (obligatoriu) de către populaţie, iar pensiile se indexează/măresc o dată la 3 ani, şi numai cu 4%, se ajunge, efectiv şi în mod real, la o diminuare destul de mare a puterii de cumpărare a pensiilor.

Pentru milioanele de români care au muncit mult (până la 40 – 45 de ani) şi din greu, aflaţi acum bătrâni şi bolnavi: „O pensie lunară de 1.000 de lei şi cheltuieli lunare de 1.000 de lei, înseamnă supravieţuire. O pensie lunară de 1.000 de lei şi cheltuieli lunare de 1.010 de lei înseamnă mizerie.”

Foarte mulţi pensionari nu obţin nici cel puţin această pensie de 1.000 de lei care să le asigure o supravieţuiredecentă”.

Bibliografie:

1. Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial  nr. 852 din 20 decembrie 2010.

2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80 din 8 septembrie 2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial  nr. 636 din 10 septembrie 2010.

3. Legea nr. 283 din 14 decembrie 2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial  nr. 887 din 14 decembrie 2011.

4. Legea nr. 287 din 28 decembrie 2010 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, publicată în Monitorul Oficial  nr. 880 din 28 decembrie 2010.

5. Legea nr. 294 din 21 decembrie 2011 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012, publicată în Monitorul Oficial  nr. 913 din 22 decembrie 2011.

6. Hotărârea Guvernului nr. 257 din 20 martie 2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial  nr. 214 din 28 martie 2011.

7. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial  nr. 927/2003.

8. Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial  nr. 112/2004.

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Este evaluator în specialitatea evaluare economică şi financiară a întreprinderilor şi expert contabil, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Cercetător de prestigiu şi profund cunoscător al fiscalităţii în practică, dr. N. Grigorie – Lăcriţa a încheiat şi executat mai multe contracte de cercetare ştiinţifică cu diferiţi agenţi economici din ţară şi străinătate, pe probleme de interes major, soluţiile oferite fiind susţinute de aceştia, de organizaţiile lor patronale şi sindicale, în îmbunătăţirea anumitor prevederi legale.

Fara comentarii

Scrie un comentariu