10 Decembrie, 2016

Creanţe rezultate din anularea unui act administrativ – noutăţile introduse în Codul de procedură fiscală

Un regim special a fost adăugat în Codul de procedură fiscală prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă nr. 8/2014, aceste prevederi fiind în vigoare din 28 februarie 2014 – data publicării ordonanţei în Monitorul Oficial nr. 151/2014.

Completările sunt introduse în art. 124 din Codul de procedură fiscală – Dobânzi în cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la buget, principiul general fiind acela că pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă, până la data stingerii prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor. Dreptul la dobândă se naşte din ziua următoare expirării termenului de:

- cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, pentru sumele de restituit reprezentând diferenţe de impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din oficiu de organele fiscale competente;
- cel mult cinci zile lucrătoare de la data încasării, pentru sumele de restituit reprezentând diferenţe de impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice;
- 45 de zile de la înregistrarea cererilor depuse de către contribuabil pentru soluţionare de către organul fiscal.

Prin dispoziţiile O.U.G. nr. 8/2014, un alineat nou la art. 124 prevede că în cazul creanţelor contribuabilului rezultate din anularea unui act administrativ-fiscal prin care au fost stabilite obligaţii fiscale de plată şi care au fost stinse anterior anulării, contribuabilul este îndreptăţit la dobândă începând cu ziua în care a operat stingerea creanţei fiscale individualizate în actul administrativ anulat şi până în ziua restituirii sau compensării creanţei contribuabilului rezultate în urma anulării actului administrativ-fiscal.

Aceleaşi completări mai prevăd că această prevedere nu se aplică:

- în situaţia în care contribuabilul a solicitat acordarea de despăgubiri;
- în condiţiile soluţilor pronunţate de instanţă;
- în situaţia deciziei de impunere din oficiu.

» Modificări: În caseta foto puteţi vedea noul alineat introdus prin OUG nr. 8/2014 la articolul 124 din Codul de procedură fiscală. Atenţie: Urmărirea modificărilor la nivel de paragraf este o facilitate disponibilă doar pentru abonaţii Lege5.
modCPF_124_1

Pentru ultimele două situaţii, iată trimiterile legale.

Soluţiile pe care le poate da instanţa

Potrivit art. 18 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă. Soluţiile pot fi stabilite sub sancţiunea unei penalităţi aplicabile părţii obligate, pentru fiecare zi de întârziere.

Instanţa este competentă să se pronunţe şi asupra legalităţii operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecăţii.

În cazul soluţionării cererii, instanţa va hotărî şi asupra despăgubirilor pentru daunele materiale şi morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru.

Atunci când obiectul acţiunii în contencios administrativ îl formează un contract administrativ, în funcţie de starea de fapt, instanţa poate:

- dispune anularea acestuia, în tot sau în parte;
- obliga autoritatea publică să încheie contractul la care reclamantul este îndrituit (cu posibilitatea ca instanţa să aplice o penalitate părţii obligate, pentru fiecare zi de întârziere);
- impune uneia dintre părţi îndeplinirea unei anumite obligaţii (cu posibilitatea de a-i aplica acesteia şi o penalitate, pentru fiecare zi de întârziere);
- suplini consimţământul unei părţi, când interesul public o cere;
- obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale şi morale.

În toate situaţiile, instanţa poate stabili, prin dispozitiv, la cererea părţii interesate, un termen de executare, precum şi amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, aplicată conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate.

Impunerea din oficiu

Potrivit art. 83 (41) din Codul de procedură fiscală, contribuabilul poate depune declaraţia fiscală pentru obligaţiile fiscale ce au format obiectul deciziei de impunere prin care au fost stabilite din oficiu obligaţiile fiscale, în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei. Decizia de impunere se desfiinţează de organul fiscal la data depunerii declaraţiei fiscale.

Reamintim, în aplicarea acestor dispoziţii, procedura – aprobată prin OPANAF nr. 3392/2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 816/2011 – privind stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă.

––––––––––(P)––––––––––

Lege5
 a creat instrumentul ideal pentru a vă ajuta să vizualizaţi prin comparare textul unui act normativ aşa cum era el înainte de modificare şi textul modificat, cu evidenţierea modificărilor.

Prin evidenţierea modificărilor la nivel de paragraf, Lege5 vă ajută să identificaţi mai repede şi cu uşurinţă modificările, astfel încât să luaţi decizii corecte şi să lucraţi eficient.

Aflaţi mai multe despre Lege5 – care este disponibil în variantele OnlineDesktop şi Mobile – de AICI.

ps_evid_mod

Foto articol: Sxc.hu

comentarii

Despre autor  ⁄ Mihai Sintescu

Mihai Sintescu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu