3 Decembrie, 2016

Cooperaţia: Cum se împarte patrimoniul societăţii

Am ales să discutăm despre un caz mai aparte, în sensul că regimul cooperaţiei reglementat prin Legea nr. 1/2005 este diferit faţă de Legea societăţilor nr. 31/1990 în ce priveşte, în discuţia de faţă, împărţirea patrimoniului.

Potrivit Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, societăţile cooperative meşteşugăreşti sunt asociaţii de persoane fizice care desfăşoară în comun activităţi de producţie, de comercializare a mărfurilor, de executare de lucrări şi prestări de servicii, care contribuie, direct sau indirect, la dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti ale membrilor lor cooperatori.

Patrimoniul unei societăţi cooperative este format dintr-o parte divizibilă şi o parte indivizibilă, aceasta din urmă neputând fi însuşită de membrii cooperatori.

Referindu-se la patrimoniu, legea defineşte, prin art. 6, partea divizibilă a patrimoniului societăţii cooperative care cuprinde valoarea părţilor sociale emise în schimbul aportului membrilor cooperatori la capitalul social, precum şi dividendele cuvenite membrilor cooperatori. Partea indiviziblă a patrimoniului societăţii, acumulat de aceasta în decursul activităţii, mai puţin partea divizibilă, nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii între membrii cooperatori.

Ce se întâmplă la dizolvarea societăţii cooperative?

La art. 87 alin. (2) din lege se precizează că activul rămas în urma achitării sumelor datorate creditorilor societăţii cooperative şi a părţii divizibile către membrii cooperatori se transmite, în baza hotărârii adunării generale a membrilor cooperatori, către o altă societate cooperativă, conform prevederilor actului constitutiv. În lipsa hotărârii adunării generale, activul rămas se atribuie de către instanţa competentă unei societăţi cooperative de aceeaşi formă, din localitatea în care se află sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate, prin hotărâre judecătorească irevocabilă, respectiv definitivă, în termenii noului Cod de procedură civilă.

În ce priveşte bunurile rămase în urma lichidării, art. 101 din lege precizează că, în cazul dizolvării asociaţiei sau a uniunii, acestea nu se pot transmite membrilor asociaţi, ci vor fi transmise către asociaţii sau uniuni existente, înfiinţate cu scop identic sau asemănător, printr-o procedură stabilită în statutul asociaţiei/uniunii.

Dacă în termen de şase luni de la data terminării lichidării lichidatorii nu au reuşit să transmită bunurile în aceste condiţii, precum şi în cazul în care statutul asociaţiei/uniunii nu prevede o procedură de transmitere a bunurilor ori dacă prevederea este contrară legii sau ordinii publice, bunurile rămase după lichidare vor fi atribuite de instanţa competentă unei asociaţii/uniuni cu scop identic sau asemănător.

O critică de neconstituţionalitate

Faţă de principiile statuate prin lege, în ceea ce priveşte reglementarea părţii indivize a patrimoniului societăţilor cooperatiste, au ridicat excepţia de neconstituţionalitate mai mulţăi foşti membri au unei societăţi cooperative meşteşugăreşti (“I.M.”)

Autorii criticii de neconstituţionalitate au solicitat, prin intermediul instanţei de judecată, obligarea Societăţii Cooperative Meşteşugăreşti la plata contravalorii părţilor sociale deţinute de fiecare dintre ei anterior încetării calităţii de membru cooperator, prin retragere, în anul 2011, la valoarea reală, reactualizată a acestora, calculată în funcţie de situaţia activelor, precum şi a dividendelor cuvenite, potrivit situaţiei financiare anuale încheiate la sfârşitul anului în care a intervenit încetarea calităţii de membru cooperator.

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate au arătat că societatea cooperativă nu şi-a onorat, însă, obligaţia de a calcula şi a plăti aceste drepturi, invocând că cererea reclamanţilor privind plata actualizată şi reevaluată a părţilor sociale este inadmisibilă, întrucât valoarea părţilor sociale a rămas nemodificată, iar părţile sociale, potrivit Statutului şi art. 59 alin. (4) din Legea nr. 1/2005, nu sunt purtătoare de dobânzi.

De cealaltă parte, societatea a susţinut că nu poate fi obligată decât la plata unei sume reprezentând echivalentul valorii nominale a fiecărei părţi sociale, deoarece activul său net nu poate fi supus unei distribuiri către foştii membrii, acesta trebuind să fie integral conservat pentru că, în situaţia unei eventuale dizolvări, în conformitate cu prevederile art. 87 alin. (2) din Legea nr. 1/2005, acesta ar trebui transmis către altă societate cooperativă, de aceeaşi formă.

În acest context, petenţii au apreciat că prevederile art. 6 lit. i) şi j) şi art. 87 alin. (2) din Legea nr. 1/2005 încalcă dreptul de proprietate privată al membrilor cooperatori asupra întregului patrimoniu al asociaţiei, reprezentând, în fapt, o măsură de expropriere.

Curtea a respins critica primită spre soluţionare pe considerente din care notăm:

- Societăţile comerciale au un statut juridic diferit de cel al societăţilor cooperative, ceea ce justifică şi deosebirea de reglementare, fiind dreptul suveran al legiuitorului de a stabili statute juridice diferite pentru persoane juridice cu activitate diferită.

- Prin intermediul Legii nr. 1/2005, legiuitorul a marcat distincţia fundamentală faţă de o societate comercială, prin aceea că patrimoniul unei societăţi cooperative este format dintr-o parte divizibilă şi o parte indivizibilă, aceasta din urmă neputând fi însuşită de membrii cooperatori.

- Aşa cum s-a subliniat şi în literatura de specialitate, proprietatea cooperaţiei meşteşugăreşti este o formă a proprietăţii private de tip asociativ, cu scop lucrativ, individuală şi distinctă. Deosebirea esenţială existentă în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de proprietate al cooperatorilor faţă de membrii societăţilor comerciale se referă la transmiterea, în mod gratuit, altei organizaţii cooperatiste a activului net al cooperativei care se lichidează, după plata tuturor datoriilor.

- În sensul Legii nr. 1/2005, partea divizibilă reprezintă acea parte a patrimoniului societăţii cooperative care cuprinde valoarea părţilor sociale emise în schimbul aportului membrilor cooperatori la capitalul social, precum şi dividendele cuvenite membrilor cooperatori. Această parte a patrimoniului aduce dividende, iar, la retragere, membrul cooperator obţine valoarea părţilor sale sociale, pe care le-a primit la înscrierea în societate în schimbul aportului subscris la capitalul social.

- Partea indivizibilă constituie acea parte a patrimoniului societăţii cooperative, acumulat de aceasta în decursul activităţii, mai puţin partea divizibilă, care nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii între membrii cooperatori. Drepturile membrilor cooperatori nu se întind asupra acestei părţi a patrimoniului care reprezintă o acumulare din trecut, ce aparţine societăţii cooperative şi este destinată dezvoltării viitoare a organizaţiei. Aşa fiind, la retragerea din societate, membrul cooperator nu poate primi valoarea de piaţă a părţilor sociale, deoarece valoarea activului net şi, pe cale de consecinţă, a părţilor sociale este dată de partea indivizibilă a patrimoniului societăţii cooperatiste care, de cele mai multe ori, vine din trecut, fiind o plus valoare determinată de cei care, de-a lungul vremii, au adus aport în societatea cooperatistă.

- Patrimoniul organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti este format prin aportul în natură şi în numerar al cooperatorilor la intrarea în organizaţia cooperatistă. Contribuţia în natură adusă de membrii cooperatori încetează a mai fi proprietatea individuală a acestora odată cu aprobarea primirii ei în proprietatea cooperativei, deoarece, în această situaţie, cooperatorul renunţă voluntar la dreptul său de proprietate asupra bunului.

- Potrivit art. 30 alin. (1) din lege, la încetarea calităţii de membru cooperator, acesta sau, după caz, succesorii săi au dreptul la plata contravalorii părţilor sociale şi a dividendelor cuvenite conform situaţiei financiare anuale încheiate la sfârşitul exerciţiului financiar al anului în care a intervenit cazul de încetare. În situaţiile în care încetează calitatea de membru cooperator, în oricare dintre formele prevăzute de art. 26 din lege, societatea este obligată la plată în termen de un an de la închiderea bilanţului financiar al anului în care a intervenit cazul de încetare a calităţii de membru cooperator. În caz de imposibilitate de a respecta termenul de un an, plata în niciun caz nu poate fi realizată mai târziu de doi ani de la data naşterii dreptului. Astfel, odată cu încetarea calităţii de membru cooperator, persoana fizică îşi poate exercita dreptul de proprietate doar asupra părţilor sale sociale, care reprezintă un drept deplin de proprietate, fiecare membru cooperator având un drept de proprietate asupra contribuţiei sale la capitalul social, drept pe care şi-l poate valorifica în momentul în care iese din cadrul societăţii cooperative.

Curtea constată că raţiunea unei atare reglementări are drept scop garantarea protecţiei funcţionării şi continuităţii organizaţiei cooperatiste, protejarea intereselor membrilor cooperatori, dar şi a patrimoniului societăţii cooperative. De altfel, de esenţa cooperaţiei este posibilitatea de continuare a activităţii derulate, şi nu “îndestularea” membrilor cooperatori.

În subsidiar, referitor la critica autorilor excepţiei de neconstituţionalitate privind cuantumul drepturilor cuvenite foştilor membri cooperatori ca urmare a retragerii din societatea cooperatistă, Curtea a apreciat că modalitatea de stabilire a aportului subscris la capitalul social şi a părţilor sociale reprezintă o problemă de aplicare a legii şi nu o problemă de constituţionalitate.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin Decizia CCR nr. 184/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 458/2014.

––––––––––––(P)––––––––––––

Aveţi nevoie de forma consolidată la zi a actelor normative? Acum puteţi cumpăra online acte normative (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro, fără să aveţi nevoie de un abonament Lege5.

Achiziţionarea actelor normative se face din zona gratuită a aplicaţiei Lege5 Online. Din momentul achiziţionării, aveţi acces la fişiere timp de două săptămâni. Formele consolidate pot fi descărcate de maximum patru ori în această perioadă.

Cum procedaţi ca să cumpăraţi online un document electronic? Găsiţi un ghid AICI.

Lege5
 este soft de documentare legislativă disponibil în variantele OnlineDesktop şi Mobile.

L5S

Foto articol:
 Free images

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu