6 Decembrie, 2016

Consiliul European JAI: Limitarea accesului la prestaţiile sociale

În cadrul Consiliului European JAI (Justiție și Afaceri Interne), care a avut  loc în 6-7 iunie a.c. la Luxemburg, s-a luat în discuție, în cadru prânzului de lucru, scrisoarea celor 4 state (Austria, Germania, Marea Britanie și Olanda) privitor la procesul migrator al cetățenilor UE din state sărace, pentru accesul la sistemele de prestații sociale mai generoase decât cele ale altor state membre.

Deși subiectul nu este nou, având în vedere că încă de la începutul mandatului premierului David Cameron acestuia i-au fost adresate întrebări în Parlamentul britanic referitor la poziția guvernului său privind ridicarea restricțiilor pe piața muncii pentru lucrătorii români și bulgari și ale accesului acestora la ajutoarele sociale, iar abordarea pe palierele politicii externe a guvernului britanic a expus suficient de direct temerile privind asaltul cetățenilor din alte state asupra bugetului britanic alocat asistenței sociale – astăzi conlucrarea pe acest palier a celor 4 state devine din ce în ce mai rezonantă.

Scrisoarea a făcut obiectul dezbateriilor în cadrul Forumului Salzburg, desfășurat la sfârșitul lunii aprilie, în special privind abuzul legal de ajutoare sociale al cetățenilor din state ale căror sisteme de ajutoare sociale sunt sub presiune (Spania, Portugalia, dar și România și Bulgaria).

Scrisoarea a fost apoi transmisă celor 4 comisari europeni cu atribuții în acest domeniu: dnei Viviane Reding- comisar pe Justiție, dnei Cecilia Malmstorm – comisar Afaceri Interne,  dlui Laszlo Andor – comisar pentru Ocupare, Afaceri sociale și Incluziune, dlui Stefan Fule- comisar integrare.

Poziția Comisiei Europene este rezervată în legătură cu ordinul de mărime al acestei probleme, păstrându-și această poziție în ultimii 4 ani, afirmând că nu există cifre care să demonstreze o problemă reală a abuzului legal de accedere la prestații sociale, precum și cel al definirii și fundamentării ideii de abuz al libertății de mișcare. Până la apariția unor informații clarificatoare de impact și fundament, CE este decisă să nu continue această dezbatere .

Având în vedere temerile britanice referitoare la ridicarea restricțiilor pe piața muncii pentru români și bulgari de la 1 ianuarie 2014, temele de campanie electorală ale Germaniei, dar și presiunea opiniei publice în statele în care sistemele de prestații sociale au fost mult timp generoase, iar acum se confruntă cu o presiune bugetară neîntâlnită în ultimele decade (Austria și Olanda) – este posibil ca această temă să reapară și să fie conjugată cu cea a problematicii populației rrome, crescând astfel pasiunea și intesitatea dezbaterii.

De menționat că pe ordinea de zi a consiliului s-a regăsit o prezentare a președinției irlandeze a UE a pașilor realizați pentru completarea sistemului european ASYLUM și rolul statelor în pachetul legislativ Shengen, dar și o prezentare a propunerii Comisiei Europene pentru reglementarea promovării libertății de mișcare a cetățenilor și a afacerilor prin simplificarea documentelor necesare.

Sursa: Consiliul Europei

Despre autor  ⁄ Denisa Pătraşcu

Licenţiată a Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti (2001), doctor în drept – specialitatea dreptul muncii (2007), membră a Reţelei Juriştilor din Organizaţia Internaţională a Muncii – ONU (2003), membru asociat al CRIFST – Academia Română (2013), membru colaborator al CRIFST – Academia Română (2010-2013), consultant şi senior expert (proiecte fonduri structurale) în domeniul social şi mediator autorizat.

Fara comentarii

Scrie un comentariu