3 Decembrie, 2016

Condiţiile acordării permisului de muncă

În solicitările de informare primite deseori, consilierii Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni se confruntă cu situații în care cetățeni români care doresc să emigreze doresc informații despre condițiile de muncă și de ședere în statele de destinație. Alteori, așa cum este prezentat și în rândurile următoare, cetățenii români doresc să revină în țară însoțiți de partenerii lor, cetățeni ai altor state.

Problema: Doamna C. dorea să cunoască dacă partenerul ei, cetățean non-UE poate primi permisul de muncă în România. Doamna C. este cetățean român, iar partenerul ei, cetățean indian rezident pe bază de viză de muncă în Marea Britanie și  absolvent de MBA, are o ofertă de muncă în România.

Dorind să revină  în țară, dar neînțelegând cum se poate obține permisul de muncă înainte de a obține viza, doamna C. s-a adresat BCC cu mai multe nelămuriri: Este compania care îl angajează pe partenerul său în totalitate răspunzătoare cu obținerea permisului de muncă? Totuși după obținerea permisului de muncă și a vizei de 90 de zile mai trebuie prelungită viza chiar dacă aplică pentru permis temporar de ședere?

Răspunsul: Evaluând situaţia care i-a fost prezentată şi verificând legislaţia actualizată, consilierul BCC a informat-o pe doamna C. că indicat este să lectureze Ordonanța de Urgență Nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

Situația depinde de mai mulți factori.  În principiu, dacă un angajator dorește să angajeze un străin, atunci angajatorul îi va obține autorizația de muncă, iar în baza acestei autorizații se va emite și o viză de ședere cu una sau mai multe călătorii, iar ulterior vizei se obține un permis de ședere care poate fi reînnoit.

În privința locurilor de muncă, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă vine în sprijinul cetățeanului cu programe și locuri de muncă cât mai noi. Iată câteva informații cu caracter general:

De la început, trebuie precizat că cetățenii statelor Uniunii Europene și Spațiului Economic European sunt asimilați cetățenilor români în ce privește regimul aplicabil în probleme de angajare în muncă, deci nu au nevoie de permis de muncă.

De asemenea, următoarele categorii de străini nu au nevoie de permis de muncă:

a) străinii titulari ai dreptului de ședere permanentă pe teritoriul României;

b) străinii al căror acces pe piața muncii din România este reglementat prin acorduri, convenții sau înțelegeri bilaterale încheiate de România cu alte state, dacă această posibilitate este stabilită prin textul acordului, convenției sau înțelegerii;

c) străinii care au dobândit o formă de protecție în România;

d) străinii care desfășoară activități didactice, științifice sau alte categorii de activități specifice cu caracter temporar în instituții de profil acreditate din România, în baza unor acorduri bilaterale, sau ca titular al unui drept de ședere pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică și personalul înalt calificat, în baza ordinului ministrului educației, cercetării și tineretului, precum și străinii care desfășoară activități artistice în instituții de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii și cultelor;

e) străinii care urmează să desfășoare pe teritoriul României activități temporare solicitate de ministere ori de alte organe ale administrației publice centrale sau locale ori de autorități administrative autonome;

f) străinii care sunt numiți șefi de filială, reprezentanță sau de sucursală pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinatate, în conformitate cu actele prevăzute de legislația română în acest sens;

g) străinii membri de familie ai cetățenilor români;

h) străinii angajați ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau în unul dintre statele semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European, detașați în România, cu condiția prezentării permisului de ședere din acel stat.

Astfel, sunt necesare următoarele acte:

a) actul constitutiv al societății comerciale sau, după caz, actul de înființare a persoanei juridice, precum și certificatul de înmatriculare la oficiul registrului comerțului, în copie și în original;

b) certificatul constatator emis de oficiul registrului comerțului, din care să rezulte că nu s-au operat cereri de înscriere de mențiuni referitoare la existența unei hotărâri judecătorești definitive pentru săvârșirea de infracțiuni de către asociatul unic sau, după caz, de asociați, în legătură cu activitatea pe care o desfășoară sau la declararea stării de faliment;

c) scrisoarea prin care se atestă bonitatea angajatorului, eliberată de banca la care acesta are deschis contul;

d) certificatul de atestare fiscală emis de administrația finanțelor publice în a cărei rază teritorială angajatorul își are sediul social, privind achitarea la zi a obligațiilor către bugetul de stat;

e) adeverinţa eliberată de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are sediul angajatorul, cu privire la forţa de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant comunicat de angajator potrivit dispoziţiilor legale; deşi legea nu prevede expres, acest document este necesar pentru a dovedi că nu este posibilă ocuparea postului de către cetăţeni români sau comunitari.

f) fişa postului, organigrama cu precizarea funcţiilor ocupate şi vacante;

g) dovada publicării anunţului pentru ocuparea postului vacant într-un cotidian de largă circulaţie;

h) copia procesului-verbal întocmit în urma selecţiei realizate pentru ocuparea posturilor vacante;

i) curriculum vitae al străinului, care să conţină şi declaraţia pe propria răspundere a acestuia că nu are antecedente penale, că este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă şi că are cunoştinţe minime de limba română;

j) copia actului de studii necesar pentru încadrarea în funcţia sau în meseria pentru care se solicită eliberarea autorizaţiei de muncă, tradus şi supralegalizat în condiţiile legii; diplomele, certificatele şi titlurile ştiinţifice eliberate în străinătate, în sistemul de învăţământ, vor fi însoţite de atestatul de recunoaştere eliberat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu;

k) copiile documentelor care atestă pregătirea profesională obţinută în afara sistemului de învăţământ sau, după caz, care atestă experienţa profesională, traduse şi supralegalizate în condiţiile legii;

l) copia documentului de trecere a frontierei, valabil, al străinului și, după caz, copia permisului de ședere în România;
m) două fotografii tip 3/4 ale străinului.

Autoritatea competentă să elibereze permisul este Oficiul Român pentru Imigrări. Cererea se depune de către angajator printr-un reprezentant. La eliberare se plătește o taxă în euro. Dovada plății se face prin prezentarea chitanței de trezorerie.  Termenul de soluționare a cererii este de 30 de zile.

Legislație:

· Ordonanța de urgență 56 din 20 iunie 2007 (OUG 56/2007) privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României

· Ordonanța urgentă  Nr. 55 din 20 iunie 2007 privind înființarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorității pentru străini și a Oficiului Național pentru Refugiați, precum și modificarea și completarea unor acte normative 

Instituții relevante:

· Oficiul Român pentru Imigrări

·  Trezorerie

·  Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

Despre autor  ⁄ Redacţia

Materialele semnate de redacţia LegeStart reprezintă un efort comun de vă oferi informaţii de interes general din multiple domenii, strânse de echipă sau prezentate de partenerii noştri.

Fara comentarii

Scrie un comentariu