5 Decembrie, 2016

Condiţii pentru distrugerea în antrepozitul fiscal a produselor accizabile neeliberate pentru consum

În Monitorul Oficial nr. 234 din data de 6 aprilie 2012, s-a publicat Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 418 din 29 martie 2012 pentru aprobarea condiţiilor privind distrugerea în antrepozitul fiscal a produselor accizabile care nu au fost eliberate pentru consum.

Potrivit prevederilor din Codul fiscal, pentru un produs accizabil pentru care nu s-a efectuat eliberarea în consum, se păstrează regimul suspensiv de acciză (nu se datorează încă plata accizei).

Procedura prezentată în OMFP 418/2012 detaliază cum se efectuează distrugerea unor cantităţi de produse accizabile, în interiorul antrepozitului fiscal, fără a se datora plata accizei.

Pentru persoanele ce desfăşoară activitate efectivă în contabilitatea unui antrepozit, procedura este bine structurată şi mai ales detaliază unele aspecte ce ţin  de activitatea curentă, cum ar fi degradarea unor producţii, din cauza defectării utilajelor, din cauza activităţii defectuoase a salariaţilor sau din utilizarea în procesul de producţie a unor materii prime necorespunzătoare, considerate situaţii de caz fortuit.

Procedura permite distrugerile de produse accizabile în două situaţii:

a)  când intervin evenimente de forţă majoră şi cauze fortuite; actul normativ precizează cum sunt recunoscute aceste situaţii;

b)  când produsele nu îndeplinesc condiţiile de comercializare pe piaţă.

Pentru ambele situaţii, procedura stabileşte distrugerea sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale, şi presupune participarea unui reprezentant al autorităţii la procesul de distrugere al acestor produse.

În plus, în actul normativ,  se precizează expres că, dacă această distrugere nu se realizează conform actului normativ, se consideră eliberare în consum de produse accizabile şi acciza devine exigibilă.

Care sunt principalele etape din realizarea procedurii de distrugere sub control vamal ?

1. Înainte de distrugerea produselor, antrepozitul va depune o cerere la autoritatea vamală teritorială, care va fi însoţită de:

a) un memoriu justificativ, cu cantităţile propuse la distrugere;

b) dovezi din care să rezulte cauzele ce împiedică comercializarea sau cazul fortuit/forţa majoră.

2. Cererea se poate depune în următoarele termene:

A. În 30 zile de la constatarea faptului că produsele nu pot fi comercializate pe piaţă;

B. În 60 zile de la constatarea situaţiei de forţă majoră/caz fortuit.

3. Autoritatea vamală analizează în termen de 15 zile situaţiile prezentate de antrepozit şi emite o decizie scrisă cu privire la aprobarea sau respingerea solicitării antrepozitului.

4. Decizia se comunică antrepozitului în termen de 5 zile de la emitere.

5. În caz de soluţionare favorabilă a solicitării, antrepozitul va organiza şi realiza  distrugerea produselor accizabile în termen de 45 de zile de la data primirii deciziei. La procedura efectivă de distrugere va participa şi un reprezentant al direcţiei vamale.

Dacă distrugerea produselor accizabile nu se realizează în termen de 45 de zile, sau nu participă un reprezentant al vămii, decizia îşi pierde valabilitatea, iar antrepozitul datorează accize pentru produsele distruse.

Cum este recunoscută neîndeplinirea condiţiilor de comercializare?

Actul normativ recunoaşte ca şi cauze de neîndeplinire a condiţiilor de comercializare următoarele două situaţii:

a) încălcarea unor parametri reglementaţi de legislaţia în domeniul protecţiei consumatorului, a mediului, a sănătăţii sau a altor prevederi normative aplicabile comerţului cu astfel de produse;

b) situaţii în care produsul accizabil nu corespunde specificaţiei de produs, nu îndeplineşte normele tehnice (proprii). Produsul nu corespunde calitativ, ca termene de valabilitate, sau nu îndeplineşte condiţiile chimice sau fizice, sau aspectul vizual nu este conform. Aceste situaţii sunt constatate prin declaraţia antrepozitului.

Sursa: Monitorul Oficial

Despre autor  ⁄ Ioana Popa

Ioana Popa este redactor la LegeStart din anul 2011. A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.

Fara comentarii

Scrie un comentariu