9 Decembrie, 2016

Competenţa de exercitare a verificării situaţiei fiscale personale

Prin Ordinul Preşedintelui ANAF nr.3294/2011, publicat în Monitorul oficial nr. 747 din 25 octombrie a.c., a fost stabilită competenţa de exercitare a verificării situaţiei fiscale personale în înţelesul prevederilor cap. III “Dispoziţii speciale privind verificarea persoanelor fizice supuse impozitului pe venit” al titlului VII “Inspecţia fiscală” din Codul de procedură fiscală.

 Potrivit OPANAF menţionat, structura competentă din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în efectuarea verificării situaţiei fiscale personale, pe întregul teritoriu al ţării, este Direcţia verificări fiscale.

Regulile privind verificarea persoanelor fizice sunt stabilite prin articolul 1091 din Codul de procedură fiscală, parte din capitolul cu dispoziţii speciale privind verificarea persoanelor fizice supuse impozitului pe venit. Potrivit textului amintit, organul fiscal are dreptul de a efectua o verificare fiscală prealabilă documentară a ansamblului situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit.

În temeiul completărilor aduse acestui articol prin Ordonanţa Guvernului nr. 29/2011, cu aplicare din 17 septembrie a.c., competenţa de exercitare a verificării situaţiei fiscale personale pentru Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile sale subordonate se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Aparatul central al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală are competenţă în efectuarea verificării persoanelor fizice, pe întregul teritoriu al ţării. Ceea ce s-a şi făcut, prin OPANAF nr.3294/2011, la care ne referim.

Prin situaţie fiscală personală se înţelege totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor de natură patrimonială, a fluxurilor de trezorerie şi a altor elemente de natură să determine starea de fapt fiscală reală a contribuabilului pe perioada verificată.

Ce face Direcţia verificări fiscale? Verificarea constă în compararea între, pe de o parte, veniturile declarate de contribuabili sau de plătitorii de venit şi, pe de altă parte, situaţia fiscală personală a contribuabilului.

Diferenţa semnificativă”.Dacă organul fiscal constată o diferenţă semnificativă între, pe de o parte, veniturile declarate de contribuabili sau de plătitorii de venit şi, pe de altă parte, situaţia fiscală personală, acesta continuă verificarea prin comunicarea avizului de verificare şi stabileşte baza impozabilă ajustată prin utilizarea metodelor indirecte. Diferenţa este semnificativă dacă între veniturile estimate calculate în baza situaţiei fiscale personale şi veniturile declarate de contribuabili sau de plătitorii de venit este o diferenţă mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 lei.

În situaţia în care organul fiscal constată diferenţe semnificative, acesta solicită contribuabilului prezentarea, în termen de cel mult 60 de zile de la comunicarea avizului de verificare, sub sancţiunea decăderii, de documente justificative sau alte clarificări relevante pentru situaţia sa fiscală. Termenul se poate prelungi cu 30 de zile, o singură dată, la solicitarea justificată a contribuabilului, cu acordul organului fiscal.

Metodele indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate sunt următoarele:

- metoda sursei şi cheltuirii fondului. Metoda constă în compararea cheltuielilor efectuate cu veniturile declarate în perioada supusă verificării;

- metoda fluxurilor de trezorerie. Metoda constă în analiza conturilor bancare şi a fluxurilor de numerar pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestora cu sursele de venit şi utilizarea lor;

- metoda patrimoniului. Metoda constă în determinarea venitului impozabil pe baza creşterii valorii patrimoniului net al unui contribuabil pe parcursul unui an fiscal. Creşterea sau descreşterea valorii patrimoniului net se determină prin compararea valorii patrimoniului net la începutul perioadei cu cea de la sfârşitul perioadei.

Reamintim că, prin Hotărârea Guvernului nr.248/2011, publicată în M.Of. nr.191 din 18 martie a.c., a fost aprobată Procedura de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate. Actul normativ de aprobare a Procedurii a fost completat ulterior de H.G. nr. 773/2011 (publicată în M.Of.nr. 620 din 1 septembrie a.c.), introducându-se în Procedură o nouă secţiune 11 “Procedura de analiză de risc”.

În Procedură sunt stabilite: etapele preliminare verificării fiscale prealabile documentare; procedura de analiză de risc; verificarea fiscală prealabilă documentară; verificarea fiscală;  reverificarea.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu