6 Decembrie, 2016

Comisia Uniunii Europene vrea bănci mai puternice şi mai responsabile în Europa

În contextul în care, începând cu anul 2008, băncile se află în centrul crizei financiare cu care se confruntă economia mondială, Comisia Europeană a prezentat un pachet de  propuneri care vizează modificarea comportamentului celor 8000 de bănci care activează în Europa. Propunerea legislativă are ca obiectiv principal întărirea rezilienţei sectorului bancar al UE, urmărind totodată ca băncile să finanţeze în continuare activitatea economică şi creşterea.

Propunerile Comisiei, anunţate public la 20 iulie a.c., au trei obiective concrete.

1. Băncile vor avea obligaţia de a deţine rezerve de capital mai mari şi de calitate superioară, pentru a putea rezista în mod independent în fața şocurilor viitoare. Instituţiile financiare au intrat în ultima criză cu un capital insuficient, atât cantitativ, cât şi calitativ, motiv pentru care au avut nevoie de un sprijin fără precedent din partea autorităţilor naţionale. Odată cu prezentarea propunerii, Comisia transpune în Europa standardele internaţionale în materie de capital bancar convenite la nivelul G20 (cunoscute în mod curent ca acordul Basel III). Europa va deschide calea în această chestiune, aplicând aceste norme pentru mai mult de 8000 de bănci, care reprezintă 53% din activele mondiale.

2. Comisia intenţionează totodată să instituie un nou cadru de guvernanţă, conferind supraveghetorilor noi prerogative pentru a monitoriza băncile mai îndeaproape şi a aplica sancţiuni atunci când identifică riscuri, de exemplu reducând creditul atunci când există semnele apariţiei unei bule a creditelor.

3. Reunind întreaga legislaţie aplicabilă în materie, Comisia propune un cadru de reglementare unic pentru sectorul bancar. În acest fel vor fi îmbunătăţite atât transparenţa, cât şi aplicarea legislaţiei.

Comisarul pentru Piaţa internă, Michel Barnier, a declarat în legătură cu acest subiect: ,,Criza financiară a afectat puternic familiile şi societăţile europene. Nu putem permite repetarea unei asemenea crize şi nu putem accepta ca acţiunile câtorva actori din lumea finanţelor să pună în pericol prosperitatea noastră. De aceea, am prezentat astăzi propuneri care vor ajuta cele peste 8000 de bănci active în Europa să devină mai puternice. Sectorul bancar va trebui să deţină capital mai mult şi de mai bună calitate ori de câte ori îşi asumă riscuri. Acesta este un pas înainte extrem de important către integrarea experienţei dobândite în urma crizei şi adoptarea unei noi abordări în materie de riscuri.  Mă bucură faptul că Europa a preluat încă o dată iniţiativa şi este prima jurisdicţie la nivel mondial care transpune angajamentele din cadrul G20. Numai când toate aceste reguli vor fi instaurate vom putea afirma că am asimilat concluziile trase în urma crizei”.

Context

Propunerea are două părţi: o directivă care reglementează accesul la activităţile de acceptare de depozite şi un regulament care reglementează desfăşurarea activităţilor instituţiilor de credit şi ale societăţilor de investiţii. Cele două instrumente juridice constituie un pachet şi trebuie luate în considerare împreună. Propunerea este însoţită de o evaluare a impactului care demonstrează că această reformă va reduce semnificativ probabilitatea unei crize bancare sistemice.

■ Regulamentul prevede cerinţele prudenţiale detaliate aplicabile instituţiilor de credit şi societăţilor de investiţii şi acoperă următoarele chestiuni:

● capitalul: propunerea Comisiei prevede majorarea fondurilor proprii pe care trebuie să le deţină băncile şi îmbunătăţirea calităţii acestor fonduri. Ea armonizează totodată deducerile din fondurile proprii pentru determinarea capitalului propriu care este prudent să fie recunoscut în scopuri de reglementare.

● lichiditatea: pentru a îmbunătăţi rezilienţa pe termen scurt a profilului de risc de lichiditate al instituţiilor financiare, Comisia propune introducerea unui indicator de lichiditate imediată (liquidity coverage ratio, LCR) – ale cărui compoziţie şi parametri exacţi vor fi determinaţi după o perioadă de observare şi revizuire, în 2015.

● efectul de levier: pentru a limita creșterea excesivă a nivelului de îndatorare în bilanţurile instituţiilor de credit şi ale societăţilor de investiţii, Comisia propune totodată introducerea unui efect de levier (leverage ratio) care să facă obiectul supravegherii. Implicaţiile introducerii unui efect de levier vor fi monitorizate îndeaproape înainte ca acesta să devină o cerinţă obligatorie, la 1 ianuarie 2018.

● riscul de contraparte: în concordanţă cu politica Comisiei în materie de instrumente financiare derivate negociate pe pieţe nereglementate (IP/10/1125), sunt aduse modificări pentru a încuraja băncile să compenseze aceste instrumente prin contrapărţile centrale.

● cadrul de reglementare unic: criza financiară a scos în evidenţă pericolele unor reglementări naţionale divergente. O piaţă unică are nevoie de un cadru de reglementare unic. Regulamentul se aplică direct, fără a mai fi nevoie de transpunerea lui în legislaţia naţională, astfel că este eliminată o sursă de divergenţe. El prevede totodată și un set unic de cerinţe de capital.

■ Noua directivă acoperă domeniile actualelor directive privind cerinţele de capital în care prevederile UE trebuie transpuse de statele membre în funcţie de specificul naţional, cum sunt cerinţele de acces la activitate şi de desfăşurare a activităţii băncilor, condiţiile în care acestea îşi pot exercita dreptul de stabilire şi de prestare de servicii, definirea autorităţilor competente şi principiile care guvernează supravegherea prudenţială.

Noile elemente ale directivei sunt:

o mai bună guvernanţă: propunerea înăspreşte cerinţele legate de mecanismele şi procedurile de bună guvernanţă corporativă şi introduce noi dispoziţii care vizează creşterea eficienţei supravegherii riscurilor de către consiliile de administraţie, îmbunătăţirea statutului funcţiei de administrare a riscului şi asigurarea unei monitorizări eficiente de către supraveghetori a guvernării riscurilor.

sancţiuni: dacă instituţiile încalcă cerințele UE, propunerea conţine prevederi pentru ca toţi supraveghetorii să poată aplica sancţiuni care să fie cu adevărat descurajatoare, dar şi eficiente şi proporţionale – de exemplu amenzi administrative de până la 10% din cifra de afaceri anuală a unei instituţii sau interdicţii temporare pentru membrii organismului de conducere al instituţiei.

rezerve de capital: sunt introduse două rezerve de capital, pe lângă cerinţele minime de capital: o rezervă pentru conservarea capitalului, identică pentru toate băncile din UE, şi o rezervă de capital contraciclică, care urmează să fie stabilită la nivel naţional.

o mai bună supraveghere: Comisia propune consolidarea sistemului de supraveghere prin introducerea cerinţei întocmirii anuale a unui program de supraveghere pentru fiecare instituţie supravegheată pe baza unei evaluări a riscului și prin utilizarea mai frecventă și mai sistematică a verificărilor de supraveghere la faţa locului, a unor standarde mai robuste și a unor evaluări de supraveghere mai aprofundate şi mai prospective.

În fine, propunerea caută să reducă în măsura posibilului utilizarea de către instituţiile de credit a ratingurilor de credit externe: a) prin introducerea cerinţei ca deciziile de investiţie ale băncilor să se bazeze nu numai pe ratinguri, ci şi pe propria opinie de credit internă şi b) prin introducerea cerinţei ca băncile cu un număr însemnat de expuneri în cadrul unui anumit portofoliu să elaboreze ratinguri interne pentru portofoliul respectiv, în loc să se bazeze pe ratinguri externe pentru calcularea cerinţelor lor de capital.

Propunerea înlocuieşte directivele anterioare privind cerinţele de capital (2006/48/CE) şi 2006/49/CE) cu un regulament şi o directivă şi reprezintă încă un pas important către crearea unui sistem financiar european mai solid şi mai sigur.

Informaţii suplimentare:

Pentru a reinstaura stabilitatea sectorului bancar şi a menţine fluxul de creditare a economiei reale, UE şi statele membre au adoptat un set amplu de măsuri fără precedent, al căror preţ a fost plătit în ultimă instanţă din buzunarele contribuabililor. În acest context, Comisia Europeană a aprobat ajutoare de stat în valoare de 4,1 trilioane EUR destinate instituţiilor financiare, din care peste 2 trilioane EUR au fost efectiv utilizate în 2008 şi 2009.

Pentru mai multe informaţii:

http://ec.europa.eu/internal_market/bank/regcapital/index_en.htm

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu