10 Decembrie, 2016

Comisia stabileşte noi măsuri în favoarea stabilităţii, creşterii economice şi locurilor de muncă

Comisia Europeană a adoptat un pachet de recomandări privind măsurile bugetare şi reformele economice menite să sporească stabilitatea financiară, să stimuleze creşterea economică şi să creeze locuri de muncă în UE.

Mai jos, vedeţi ce menţiuni se fac referitor la România.

Recomandările sunt specifice fiecărei ţări, ţinând seama de situaţia existentă în fiecare stat membru. De asemenea, Comisia a emis recomandări pentru zona euro în ansamblu şi a prezentat viziunea sa privind acţiunile de politică necesare la nivelul UE pentru completarea măsurilor adoptate la nivel naţional, astfel încât să se concretizeze o iniţiativă ambiţioasă de creştere economică a UE, ancorată pe două nivele.

Comisia a prezentat, de asemenea, concluziile a 12 analize aprofundate în contextul Procedurii privind dezechilibrele macroeconomice şi a prezentat Consiliului recomandări referitoare la Procedura privind deficitul excesiv.

Din acest al doilea set de recomandări specifice pentru fiecare ţară rezultă o serie de mesaje-cheie. Referitor la finanţele publice, statele membre, în ansamblu, adoptă măsurile necesare pentru restabilirea sustenabilităţii, dar, în unele cazuri, consolidarea ar trebui sa fie mai propice creşterii.

Şomajul şi, în special, şomajul în rândul tinerilor, constituie o problema gravă – şi, cu toate că nu există un remediu instantaneu, trebuie să se intreprindă măsuri urgente pentru creşterea productivităţii şi pentru o mai bună corelare a competenţelor şi formării profesionale cu cerinţele de pe piaţa muncii.

Multe state membre intreprind reforme structurale majore, inclusiv reforma pieţei muncii la nivel naţional. Reformele contribuie la stimularea competitivităţii şi la corectarea dezechilibrelor macroeconomice în Europa.

Cu toate acestea, este nevoie de mai multă acţiune la nivelul UE pentru deblocarea potenţialului de creştere, crearea de oportunităţi pentru dezvoltarea întreprinderilor şi pentru a permite valorificarea potenţialului de creare de locuri de muncă în sectorul serviciilor şi în sectorul energiei, precum şi în economia digitală.

În fine, Comisia a jalonat principalele etape necesare pentru realizarea unei Uniuni economice şi monetare depline, inclusiv a unei Uniuni bancare: supravegherea financiară a zonei euro şi garanţii de depozit la nivelul îtregii zone euro. Acest proces va trebui să ţină seama de chestiuni juridice, cum ar fi modificări ale Tratatului şi constituţionale, dar va conferi o mai mare legitimitate şi responsabilitate democratică mişcărilor de integrare viitoare.

Conţinutul pachetului prezentat

Pachetul are trei componente distincte, dar interconectate. În primul rând, exista 27 de seturi de recomandări de ţară, plus un set de recomandări pentru zona euro în ansamblu, cu privire la politicile bugetare şi economice. Analiza pe care se bazează aceste recomandări este expusă în 28 de documente de lucru ale serviciilor Comisiei, în timp ce mesajele generale de politica sunt reunite într-o Comunicare privind acţiunile în domeniul stabilităţii, creşterii şi locurilor de muncă.

În al doilea rând, Comisia publică rezultatele analizelor aprofundate lansate la începutul acestui an cu privire la 12 state membre considerate a fi expuse riscului unor dezechilibre macroeconomice. Comisia a ajuns la concluzia că toate cele 12 state membre se confruntă cu dezechilibre, cu toate că, în prezent, niciunul nu este excesiv. În recomandările de ţară sunt incluse îndrumări referitoare la acţiuni preventive.

In al treilea rând, Comisia recomandă Consiliului ca Procedura privind deficitul excesiv să fie abrogată în cazul Bulgariei şi Germaniei. De asemenea, Comisia propune o decizie a Consiliului de stabilire a faptului că Ungaria a adoptat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului excesiv, şi de ridicare a suspendării angajamentelor privind Fondul de coeziune 2013.

Recomandările de ţară pentru 2012

Recomandarile de tara prezentate de Comisie oferă îndrumare operaţională pentru statele membre la elaborarea propriilor politici bugetare şi a reformelor economice care trebuie puse în practică în următoarele 12 luni pentru creşterea competitivităţii şi facilitarea creării de locuri de munca.

Adoptarea recomandărilor marchează faza de încheiere a Semestrului european de coordonare a politicii economice, lansată la 23 noiembrie 2011, cu ocazia Analizei anuale a creşterii, efectuată de Comisie. Acestea trebuie aprobate de către Consiliul European la 28-29 iunie, şi apoi adoptate în mod oficial de către Consiliu, în luna iulie.

La baza acestor recomandări se află o evaluare aprofundată a implementării recomandărilor adoptate anul trecut, precum şi o analiză detaliată a programelor naţionale de reformă şi a programelor de stabilitate sau de convergenţă pe care statele membre le-au prezentat până la data de 30 aprilie 2012.

Analiza pe care sunt fondate recomandările este prezentată în 28 de documente de lucru ale serviciilor Comisiei (dupa cum s-a menţionat, câte unul pentru fiecare stat membru şi unul pentru zona euro). În acest an, pentru prima dată, recomandările reflectă şi constatările celor 12 analize aprofundate efectuate în contextul Procedurii privind dezechilibrele macroeconomice.

Recomandările acoperă o gamă amplă de aspecte, inclusiv finanţele publice şi reformele structurale în domenii precum impozitarea, pensiile, administraţia publică şi serviciile, dar şi chestiuni legate de piaţa muncii, în special şomajul în rândul tinerilor. Există o singură recomandare pentru ţările care fac obiectul unui program (Grecia, Portugalia, Irlanda şi România): să pună în aplicare măsurile convenite în cadrul programului lor.

Concluzia celor 12 analize aprofundate

Aceste analize aprofundate fac parte din Procedura privind dezechilibrele macroeconomice, care a fost introdusă în vederea prevenirii şi corectării dezechilibrelor macroeconomice, fiind pusă în aplicare pentru prima data în acest an. Analizele vizează 12 state membre, identificate în Raportul din 14 februarie 2012 privind mecanismul de alertă, necesitând o analiză economică mai aprofundată care să stabilească dacă există dezechilibre macroeconomice sau riscuri emergente.

Statele membre în cauză sunt Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franţa, Italia, Ungaria, Slovenia, Spania, Suedia şi Regatul Unit. Fiecare dintre cele 12 analize aprofundate examinează cauza, natura şi gravitatea dezechilibrelor macroeconomice eventuale. În aceste documente se evaluează dacă o ţară este afectată sau nu de un dezechilibru şi, în caz afirmativ, care este natura dezechilibrului.

Analizele confirmă că cele 12 state membre în cauză se confruntă cu dezechilibre macroeconomice care trebuie corectate şi monitorizate cu atenţie. De asemenea, în analize se conchide că, în mare, ajustarea dezechilibrelor macroeconomice este în desfăşurare, după cum se constată din reducerile deficitelor de cont curent, convergenţa costurilor unitare ale forţei de muncă, reducerea fluxurilor de credit sau ajustarea preţurilor la bunurile imobiliare rezidenţiale.

Cu toate acestea, în unele cazuri nu este clar în ce măsură ajustarea este completă şi durabilă sau dacă viteza ajustării este adecvată. În multe cazuri, dezechilibrele interne şi externe acumulate constituie în continuare o provocare majoră, de exemplu în ceea ce priveşte gradul de îndatorare a sectorului privat şi a celui public.

Propuneri referitoare la Procedura privind deficitul excesiv

Pe lângă recomandările de ţară şi concluziile analizelor aprofundate, Comisia a prezentat Consiliului trei propuneri referitoare la Procedura privind deficitul excesiv (EDP).

În primul rând, Comisia a recomandat abrogarea de către Consiliu a EDP în cazul Bulgariei şi Germaniei, astfel cum se prevede la articolul 126 alineatul (12) din Tratat. In luna martie, Bulgaria şi Germania au notificat că deficitul public pe 2011 se situa sub 3% din PIB. Dupa validarea acestor cifre de către Eurostat la 23 aprilie 2012 şi având în vedere previziunile Comisiei din primăvara anului 2012 conform cărora aceste deficite vor rămâne sub 3% din PIB în mod durabil, Comisia a ajuns la concluzia că aceste ţări şi-au corectat deficitele excesive.

În al doilea rând, după ce a ajuns la concluzia că Ungaria a adoptat măsurile necesare pentru a-şi corecta deficitul excesiv, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 13 martie 2012, Comisia Europeană a adoptat o propunere de decizie a Consiliului de ridicare, în cazul Ungariei, a suspendării angajamentelor privind Fondul de coeziune.

Mai precis, în evaluarea efectuată, Comisia a concluzionat că se preconizează atingerea obiectivului privind deficitul bugetar stabilit la 2,5% din PIB pentru 2012 şi că deficitul bugetar 2013 ar trebui să fie cu mult inferior valorii de referinţă de 3% din PIB, în pofida unei uşoare degradări a mediului macroeconomic, după cum se arată în previziunile Comisiei din primăvara 2012.

Comisia va continua să monitorizeze cu atenţie evoluţiile bugetare ale Ungariei, în conformitate cu Pactul de stabilitate şi de creştere.

Sursa: Comisia Europeană

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu