3 Decembrie, 2016

CJUE: Integrarea amprentelor digitale în paşapoarte este legală!

În răspunsul dat întrebărilor care i-au fost adresate de o instanţa naţională, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) afirmă că, chiar dacă prelevarea şi stocarea amprentelor digitale în paşaport constituie o atingere adusă dreptului la respectarea vieţii private şi dreptului la protecţia datelor cu caracter personal, aceste măsuri sunt totuşi justificate pentru a împiedica utilizarea frauduloasă a paşapoartelor.

Regulamentul nr. 2252/2004 prevede că paşapoartele şi documentele de călătorie includ un suport de stocare de înaltă securitate care conţine, în afară de o fotografie facială, două amprente digitale. Acestea din urmă pot fi utilizate numai pentru a verifica autenticitatea paşaportului şi identitatea titularului său.

Acestea fiind normele, să vedem de unde a pornit recenta hotărâre a CJUE.

Domnul Schwarz a solicitat autorităţilor administrative ale oraşului Bochum (Germania) eliberarea unui paşaport, refuzând însă prelevarea cu această ocazie a amprentelor sale digitale. Întrucât autorităţile menţionate au respins cererea sa, domnul Schwarz a introdus o acţiune la Tribunalul Administrativ din Gelsenkirchen, din Germania, solicitând ca respectivele autorităţi să fie obligate să îi elibereze un paşaport fără prelevarea amprentelor sale digitale.

În acest context, tribunalul administrativ solicită să se stabilească dacă regulamentul, în măsura în care obligă solicitantul unui paşaport să furnizeze amprentele sale digitale şi prevede stocarea acestora în paşaport, este valid, în special prin raportare la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Prin hotărârea pronunţată pe 17 octombrie, Curtea de justiţie dă un răspuns afirmativ la această întrebare.

Chiar dacă prelevarea amprentelor digitale şi stocarea lor în paşaport constituie o atingere adusă dreptului la respectarea vieţii private şi dreptului la protecţia datelor cu caracter personal, aceste măsuri sunt în orice caz justificate de obiectivul de a asigura protecţia paşapoartelor împotriva utilizării lor frauduloase.

Curtea constată în această privinţă că măsurile contestate urmăresc, printre altele, obiectivul de interes general constând în prevenirea intrării ilegale a persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene. În acest scop, ele urmăresc să prevină falsificarea paşapoartelor şi să împiedice utilizarea lor frauduloasă.

În primul rând, nu reiese din elementele de care dispune Curtea şi nici nu s-a susţinut că aceste măsuri nu ar respecta substanţa drepturilor fundamentale în cauză.

În continuare, Curtea constată că măsurile contestate sunt apte să atingă obiectivul privind protecţia paşapoartelor împotriva utilizării lor frauduloase, reducând considerabil riscul ca unor persoane neautorizate să li se permită să intre pe teritoriul Uniunii în mod greşit.

În sfârşit, măsurile contestate nu depăşesc ceea ce este necesar pentru realizarea respectivului obiectiv.

Astfel, în ceea ce priveşte prelevarea amprentelor digitale, Curtea nu a fost informată cu privire la existenţa unei măsuri suficient de eficiente care să afecteze într-o mai mică măsură drepturile persoanelor vizate. Curtea constată în special că nivelul de maturitate tehnologică al metodei întemeiate pe recunoaşterea irisului nu atinge nivelul celei întemeiate pe amprentele digitale şi că, din cauza costurilor semnificativ mai ridicate pe care le implică, aceasta este mai puţin adaptată unei utilizări generalizate.

În ceea ce priveşte prelucrarea amprentelor digitale, Curtea subliniază că amprentele digitale joacă un rol deosebit în domeniul identificării persoanelor în general. Astfel, compararea amprentelor digitale prelevate într-un anumit loc cu cele stocate într-o bază de date permite să se stabilească prezenţa în acest loc a unei anumite persoane, fie în cadrul unei anchete penale, fie în scopul realizării unei supravegheri indirecte a acestei persoane.

Cu toate acestea, Curtea constată că regulamentul precizează în mod expres că amprentele digitale pot fi utilizate numai pentru a verifica autenticitatea paşaportului şi identitatea titularului său. În plus, regulamentul nu prevede stocarea amprentelor digitale doar în paşaport, care rămâne în posesia exclusivă a titularului său. Întrucât nu preconizează nicio altă formă şi niciun alt mijloc de stocare a acestor amprente, regulamentul nu poate fi interpretat ca furnizând ca atare un temei juridic unei eventuale centralizări a datelor colectate pe baza acestuia sau utilizării acestora din urmă în alte scopuri decât cel prin care se urmăreşte prevenirea intrării ilegale a persoanelor pe teritoriul Uniunii.

Curtea de Justiţie constată, pe de altă parte, că adoptarea regulamentului a avut un temei juridic corespunzător şi că procedura care a dus la adoptarea măsurilor aplicabile în speţă nu este afectată de niciun viciu, întrucât Parlamentul European a participat la aceasta pe deplin în calitate de co-legiuitor, în orice caz cu ocazia adoptării Regulamentului nr. 444/2009 care a înlocuit textul dispoziţiei contestate din Regulamentul nr. 2252/2004 şi care este aplicabil în speţă.

Hotărârea sintetizată aici a fost dată în cauza C-291/12 Michael Schwarz/Stadt Bochum.

Reglementări

- Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 priveşte standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre (JO L 385, p. 1, Ediţie specială, 01/vol. 5, p. 155), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 444/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 (JO L 142, p. 1, cu o rectificare în JO L 188, p. 127).

-
Legea nr. 248/2005, publicată în Monitorul oficial nr. 682/2005, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. În legătură cu stocarea datelor personale, o secţiune specială a fost introdusă în lege, în temeiul punctului 2. din Ordonanţa de urgenţă nr. 207/2008 începând cu 10.12.2008. Drept urmare, art. 7 din lege prevede că datele biometrice incluse în paşapoarte sunt imaginea facială şi impresiunea digitală a două degete. Datele biometrice sunt folosite numai în scopurile prevăzute la art. 4 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 2.252/2004 din 29 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre.

Procedura preluării imaginii faciale şi a impresiunilor digitale se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Sunt exceptate de la obligaţia de furnizare a impresiunilor digitale
, potrivit aceluiaşi articol, următoarele categorii de persoane:

a) minorii sub vârsta de 12 ani (redactarea fiind de dată recentă, în urma modificărilor aduse prin Legea nr. 175/2013, începând cu 10 august 2014);

b) persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă.

Notă: Legislaţia europeană şi jurisprudenţa europeană pot fi consultate în Lege5 Online, însă acestea sunt disponibile doar pentru abonaţii Lege5.

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu