27 Iunie, 2017

Cine trebuie să participe la soluționarea cererii de redeschidere a urmăririi penale?

Prin Decizia nr. 318/2016 (decizie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 598/05.08.2016), Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Curtea de Apel Galaţi – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, din oficiu, în Dosarul nr. 524/44/2015 şi constată că dispoziţiile art. 335 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu critici formulate. 

Care a fost obiectul excepţiei de neconstituţionalitate analizate de CCR ?

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate l-au constituit dispoziţiile art. 335 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: “Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancţiunea nulităţii. Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă.”

Care au fost criticile formulate de către autoarea excepţiei de neconstituţionalitate ?

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicată de Curtea de Apel Galaţi – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, din oficiu s-a aratat că la data de 23.06.2015 CCR a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 335 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură penală, cu privire la soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte “fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului“, decizia nefiind publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data invocării respectivei xcepţii.

Cu toate acestea, s-a susţinut că art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală a rămas deficitar prin aceea că textul nu recunoaşte legitimitatea procesuală pentru participarea la proces şi a persoanei vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente şi, în general, a părţilor în procesul penal.

S-a susţinut că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la statul român şi ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (3) privind dreptul la un proces echitabil şi art. 24 cu privire la dreptul la apărare. 

Care au fost motivele pentru care CCR a decis că excepţia de neconstituţionalitate respectivă este neîntemeiată?

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, CCR constată că, prin Decizia nr. 496/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708/22.09.2015, a constatat neconstituţionalitatea soluţiei legislative potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte “fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatuluidin cuprinsul dispoziţiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală (….).

Prin decizia respectivă CCR a decis neconstituţionalitatea sintagmei respective având în vedere că, potrivit textului criticat, asupra redeschiderii urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară se pronunţă în urma unei proceduri necontradictorii, care nu oferă procurorului şi suspectului sau, după caz, inculpatului dreptul de a participa la soluţionarea cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale. Astfel, nici procurorul şi nici suspectul, sau, după caz, inculpatul nu au posibilitatea de a participa la procedura ce are ca efect formularea împotriva acestuia din urmă a unei acuzaţii în materie penală şi de a-şi susţine în mod direct argumentele, în faţa judecătorului de cameră preliminară.

Pentru acest motiv, CCR a constatat că aceştia nu beneficiază, potrivit textului criticat, de dreptul la un proces echitabil prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituţie. Totodată, CCR a reţinut că lipsa citării suspectului sau, după caz, a inculpatului la soluţionarea cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale are ca efecte lipsirea acestuia de dreptul de a prezenta personal sau prin intermediul unui reprezentant legal, în faţa instanţei, argumentele favorabile situaţiei sale procesuale. Or, aceasta echivalează cu încălcarea dreptului la apărare al acestui participant la procesul penal, care are interesul procesual de a dovedi neîntrunirea condiţiilor privind redeschiderea urmăririi penale în privinţa sa (….). 

CCR a reţinut, de asemenea, că, în cazul confirmării redeschiderii urmăririi penale, procedura urmată de organele judiciare este cea prevăzută în titlul I al părţii speciale a Codului de procedură penală, urmând a se proceda, după caz, la punerea în mişcare a acţiunii penale [art. 309 alin. (2) ], extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice [art. 311 alin. (3) şi (4) ], respectarea dreptului la apărare al părţilor sau subiecţilor procesuali în timpul cât urmărirea penală este suspendată [art. 313 alin. (3) ], înştiinţarea despre clasare (art. 316), renunţarea la urmărirea penală [art. 318 alin. (3) şi (7) ], continuarea urmăririi penale la cererea suspectului sau inculpatului (art. 319), dreptul de a face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală (art. 336-341)(….).

Toate aceste etape ulterioare redeschiderii urmăririi penale se desfăşoară, conform dispoziţiilor Codului de procedură penală care le reglementează cu asigurarea în favoarea tuturor părţilor (așadar și în favoarea persoanei vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente) a tuturor garanţiilor procesuale specifice dreptului de acces liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare.

Totodată, în situaţia în care, în urma efectuării urmăririi penale astfel reluate, suspectul sau, după caz, inculpatul, este trimis în judecată, procesul penal va continua conform procedurii de cameră preliminară, prevăzute la art. 342-348 din Codul de procedură penală, iar apoi, conform procedurii de judecată, prevăzută la art. 349-470 din Codul de procedură penală, proceduri ce oferă garanţiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare, pentru toate părţile procesului penal (așadar și în favoarea persoanei vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente).

Referitor la procedura în camera preliminară, prin Decizia nr. 641/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887/05.12.2014, CCR a statuat obligativitatea participării procurorului, a inculpatului, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente la această procedură, din perspectiva necesităţii asigurării garanţiilor procesuale ale dreptului la un proces echitabil. 

CCR a reţinut, de asemenea, că în procedura redeschiderii urmăririi penale, judecătorul nu administrează probe, ci verifică legalitatea şi temeinicia ordonanţei de redeschidere a urmăririi penale în baza probelor administrate de către procuror. Dacă judecătorul apreciază că nu sunt suficiente argumente şi probe care să justifice redeschiderea urmăririi penale va respinge cererea de confirmare a ordonanţei procurorului. Aceasta nu îl împiedică însă pe procuror să revină ulterior cu o nouă cerere de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, în condiţiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală.

Astfel, procedura reglementată la art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală nu a fost concepută ca una în care judecătorul administrează probe, ci ca o procedură strict de confirmare pe baza a ceea ce există deja la dosarul cauzei(…..). 

CCR a reţinut însă, că, potrivit deciziei anterior citate, dezbaterea observaţiilor depuse judecătorului de camera preliminară nu semnifică administrarea de noi probe, ci oferirea posibilităţii părţilor enumerate de a-şi exprima punctele de vedere cu privire la respectivele observaţii formulate de către procuror. 

Totodată, CCR a constatat că soluţia confirmării de către judecător a redeschiderii urmăririi penale are efecte doar cu privire la situaţia procesuală a suspectului şi a inculpatului, neinfluenţând situaţia procesuală a persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente.

Pentru aceste argumente, CCR a reţinut că lipsa persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente de la procedura de confirmare a redeschiderii urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară nu este de natură a le încălca acestora dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi nici dreptul la apărare, prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (3) şi art. 24 din Constituţie, întrucât acestea dispun de toate garanţiile procesuale specifice acestor drepturi în vederea realizării intereselor lor procesuale în etapa urmăririi penale.

Având în vedere aceste considerente, CCR a constatat că persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente se află, în cadrul procedurii reglementate la art. 335 din Codul de procedură penală, în situaţii juridice diferite, aspect care justifică acordarea de către legiuitor a unui regim juridic diferit referitor la participarea acestora la soluţionarea cererii de redeschidere a urmăririi penale. Pentru acest motiv, nu poate fi reţinută încălcarea prin dispoziţiile art. 335 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură penală a prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală(…..).

Ai nevoie de Codul de Procedură Penală? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Fara comentarii

Scrie un comentariu