2 Decembrie, 2016

Ce trebuie să ştim despre publicitatea drepturilor, a actelor şi a faptelor juridice

Potrivit Codului civil, drepturile, actele şi faptele privitoare la starea şi capacitatea persoanelor, cele în legătură cu bunurile care aparţin acestora, precum şi orice alte raporturi juridice sunt supuse publicităţii în cazurile expres prevăzute de lege.

Publicitatea se realizează prin cartea funciară, Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, prin registrul comerţului, precum şi prin alte forme de publicitate prevăzute de lege.

Procedural, îndeplinirea formalităţii de publicitate poate fi cerută de orice persoană, chiar dacă este lipsită de capacitatea de exerciţiu.

Câteva precizări despre capacitatea de exerciţiu. Reglementată prin art. 37 şi urm. din Codul civil, capacitatea de exerciţiu este aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile. Capacitatea de exerciţiu deplină începe la data când persoana devine majoră, la împlinirea vârstei de 18 ani. Pe de altă parte, prin căsătorie, minorul dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu, iar în cazul în care căsătoria este anulată, minorul care a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei păstrează capacitatea deplină de exerciţiu.

Capacitatea de exerciţiu poate fi dobândită şi anticipat, înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, dar nu mai devreme de împlinirea vîrstei de 16 ani, instanţa de tutelă recunoscând minorului, pentru motive temeinice, aceasta capacitate. Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exerciţiu restrânsă. Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă se încheie de către acesta, cu încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu autorizarea instanţei de tutelă. Încuviinţarea sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii actului. Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum şi acte de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor. În afara altor cazuri prevăzute de lege, nu au capacitate de exerciţiu minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani, după cum nici interzisul judecătoresc. Pentru cei care nu au capacitate de exerciţiu, actele juridice se încheie, în numele acestora, de reprezentanţii lor legali, în condiţiile prevăzute de lege. Cu toate acestea, persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu poate încheia singură actele anume prevăzute de lege, actele de conservare, precum şi actele de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la momentul încheierii lor.

Actele pe care minorul le poate încheia singur pot fi făcute şi de reprezentantul său legal, afara de cazul în care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru.

Cel lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate invoca şi singur, în apărare, anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultată din minoritate ori din punerea sub interdicţie judecătorească.

● Revenind la reglementările de principiu privind publicitatea, Codul civil precizează faptul că orice renunţare sau restrângere a dreptului de a îndeplini o formalitate de publicitate, precum şi orice clauză penală sau altă sancţiune stipulată pentru a împiedica exercitarea acestui drept sunt considerate nescrise.

● ATENŢIE : Nimeni nu poate invoca faptul că nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicităţii, dacă formalitatea de publicitate a fost legal îndeplinită.

● Ca efecte, publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum şi a oricărui alt raport juridic supus publicităţii, stabileşte rangul acestora şi, dacă legea prevede în mod expres, condiţionează constituirea sau efectele lor juridice.

● Între părţi sau succesorii lor, universali ori cu titlu universal, după caz, drepturile, actele sau faptele juridice, precum şi orice alte raporturi juridice produc efecte depline, chiar dacă nu au fost îndeplinite formalităţile de publicitate, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

Publicitatea nu validează dreptul, actul sau faptul supus ori admis la publicitate. Cu toate acestea, în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege, ea poate produce efecte achizitive în favoarea terţilor dobânditori de bună-credinţă.

Publicitatea nu întrerupe cursul prescripţiei extinctive, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

ATENŢIE : Dacă un drept, act sau fapt a fost înscris într-un registru public, se prezumă că el există, cât timp nu a fost radiat sau modificat în condiţiile legii. De reţinut, pentru efectele practice importante, situaţia în care un drept, act sau fapt care a fost radiat este prezumat că nu există. În schimb, atunci când instanţa de judecată este chemată să soluţioneze un caz, chiar dacă între timp actul normativ a fost abrogat, instanţa va face analiza în temeiul actului care a fost în vigoare la data desfăşurării faptelor din cauza supusă judecăţii.

Dacă formalitatea de publicitate nu a fost realizată, iar aceasta nu era prevăzută de lege cu caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele sau alte raporturi juridice supuse publicităţii sunt inopozabile terţilor, afară de cazul în care se dovedeşte că aceştia le-au cunoscut pe altă cale. Atunci când legea prevede că simpla cunoaştere de fapt nu suplineşte lipsa de publicitate, absenţa acesteia poate fi invocată de orice persoană interesată, inclusiv de terţul care a cunoscut, pe altă cale, dreptul, actul, faptul sau raportul juridic supus publicităţii.

In toate cazurile însă, simpla cunoaştere a dreptului, actului, faptului sau raportului juridic nu suplineşte lipsa de publicitate faţă de alte persoane decât terţul care, în fapt, le-a cunoscut.

ATENŢIE : Dacă un drept, act, fapt sau orice raport juridic este supus în acelaşi timp unor formalităţi de publicitate diferite, neefectuarea unei cerinţe de publicitate nu este acoperită de îndeplinirea alteia.

● Orice persoană, chiar fără a justifica un interes, poate, în condiţiile legii, să consulte registrele publice privitoare la un drept, act, fapt sau o anumită situaţie juridică şi să obţină extrase sau copii certificate de pe acestea.

*

Alte reglementări

Cartea funciară :

- Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în M.Of. nr. 201/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentul din 13 octombrie 2006 privind conţinutul, modul de întocmire şi recepţie a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară (aprobat prin Ordinul nr. 634/2006 al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, publicat în M.Of. nr. 1048/2006, cu modificările şi completările ulterioare);

- Legea nr. 217/2007 pentru stabilirea criteriilor de bază a taxelor şi tarifelor aferente elaborării, analizei şi verificării documentaţiilor cadastrale pentru înscrierea în cartea funciară a terenurilor agricole (M.Of. nr. 454/2007);

- Regulamentul din 30.11.2010 privind înscrierea din oficiu în cartea funciară după finalizarea lucrărilor de cadastru, aprobat prin Ordinul ANCPI nr. 844/2010 şi apărut în M.Of. nr. 823/2010);

Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare. Ordonanţa Guvernului nr.89/2000 (publicată în Monitorul oficial nr. 423/2000), aprobată prin Legea nr. 298/2002, cu modificările şi completările ulterioare stabileşte regimul de autorizare a operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare. De dată recentă, Ordonanţa nr. 89/2000 a fost modificată şi completată prin O.U.G. nr. 79/2011 (publicată în Monitorul oficial nr. 696/2011) pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Subsecvent, a se vedea şi:

- Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 802/1999 (M.Of. nr. 499/1999), cu modificările ulterioare;

- Instrucţiunile din 2 aprilie 2002 privind modul de încasare şi plată a taxelor pentru înscrierile în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare (Instrucţiunile au fost aprobate prin Ordinul comun MJ/MFP nr. 766/C/552 din 2002, publicat în Monitorul oficial nr. 327/2002).

Registrul comerţului

- Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului (republicată în M.Of. nr.49/1998, cu modificările şi completările ulterioare);

- H.G. nr. 113/2010 privind aprobarea taxelor şi tarifelor pentru operaţiunile efectuate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale (publicată în M.Of. nr.130/2010);

- O.U.G. nr.116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului (M.Of. nr.926/2009), aprobată prin Legea nr. 84/2010.

■ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.036/2006, aprobată cu completări prin Legea nr. 191/2007.

Procedură civilă:

- Codul de procedură civilă din 1993, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale (republicată în M.Of. nr. 732/2011).

Despre autor  ⁄ Mihai Sintescu

Mihai Sintescu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu