9 Decembrie, 2016

Ce trebuie să ştim despre Constituţie, Preşedintele României şi rezultatele parţiale?

Biroul Electoral Central a emis un nou comunicat de presă prin care anunţă rezultatele parţiale ale celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, după numărarea voturilor din 99,07% din secţii. Potrivit datelor furnizate de BEC, Klaus Iohannis a obţinut 54,50%din voturi, în timp ce contracandidatul său, Victor Ponta, înregistrează 45,49% din voturi.

Din centralizarea datelor introduse până la acum, prezenţa la vot a fost de 64,10%, respectiv 11.618.845 de persoane, dintre care:

    • alegători înscrişi pe listele permanente: 9.953.590
    • alegători care au votat în altă secţie decât cea în care au fost arondaţi: 1.559.466
    • alegători care au votat utilizând urna specială: 105.789

Din acest total, 98,58% din voturi au fost valabil exprimate, iar 1,41% au fost nule.

Constituţia României, despre Preşedinte, mai departe

În cadrul actului normativ de bază din legislaţia România, activitatea Preşedintelui este reglementată în 31 de articole (art.80-art.101) care se referă la alegerea acestuia, atribuţii interne şi externe, suspendarea din funcţie etc.. Redăm în continuare conţinutul celor mai importante aspecte privind activitatea Preşedintelui României, potrivit Constituţiei.

Validarea mandatului şi depunerea jurământului

Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională, iar candidatul a cărui alegere a fost validată va depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, un jurământ.

Durata mandatului

Mandatul prezidenţial este de 5 ani, se exercită de la data depunerii jurământului şi poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Incompatibilităţi şi imunităţi

În timpul mandatului, Preşedintele României NU poate fi membru al unui partid, nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată şi se bucură de imunitate.

Preşedintele şi Guvernul

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita această atribuţie numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.

De asemenea, Preşedintele poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente/de importanţă deosebită şi poate participa la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii, sedinţe pe care le va prezida.

Preşedintele şi dizolvarea Parlamentului

Constituţia prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Parlamentul NU poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Referendumul

Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

Atribuţii în politica externă

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.

Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

Atribuţii în domeniul apărării

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.

În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

În caz de mobilizare sau de război, Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.

Măsuri excepţionale

Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

Alte atribuţii

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

  • conferă decoraţii şi titluri de onoare;
  • acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
  • numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
  • acordă graţierea individuală.

Suspendarea din funcţie

În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.

Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Punerea sub acuzare

Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.

Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.

Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Vacanţa funcţiei

Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.

În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.

Interimatul funcţiei

Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

(P) Te interesează forma portabilă, actualizată, a Constituţiei României? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle de pe Lege5.roLege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile, Desktop şi Cloud.

Despre autor  ⁄ Elena Hogaş

Elena Hogaş este redactor la Legestart.ro. Este absolventă a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice (SNSPA). Contact: elena.hogas@indaco.ro

Un comentariu

  • Răspunde
    iulie 5 2016

    VA ROG. FACETI CEVA PENTRU FEMEILE AJUNSE LA VARSTRA DE 55 DE ANI ,CARE SUNT VADUVE SA POATA PRIMI PENSIA DE URMAS DUPA SOTUL DECEDAT. ELE NU MAI SUNT PRIVITE CA BUNE DE MUNCA SUNT VAZUTE CA FEMEI BATRANE. DE ACEIA SE CHINUIE DE PE O ZI PE ALTA, SI CA MINE SUNT MULTE FEMEI CARE VOR SA SI CASTIGE EXISTENTA DAR NU POT
    ASTEPTAM MACAR ACEA PENSIE DAR NU STIM DACA O SA MAI AJUNGEM SA O PRIMIM ,VA ROG SA VA GANDITI UN MINUT SI LA NOI. VA MULTUMESC DIN SUFLET.

Scrie un comentariu