10 Decembrie, 2016

Ce trebuie să cunoaştem despre nedemnitatea succesorală?

Nedemnitatea succesorală este o sancţiune civilă care constă în înlăturarea nedemnului atât de la moştenirea legală, cât şi de la cea testamentară având în vedere faptul că acesta a săvârşit o faptă gravă, prevăzută expres de legiuitor, împotriva defunctului sau a unui succesibil al acestuia.

În conformitate cu prevederile legale, nedemnitatea poate fi de drept sau judiciară. În prezentul articol ne-am propus să prezentăm câteva aspecte ce pot prezenta interes în legătură cu cele două tipuri de nedemnitate.

Care sunt cazurile în care intervine nedemnitatea de drept?

Potrivit art. 958 din Codul civil, este de drept nedemnă de a moşteni:

a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;

b) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului.

Ce trebuie să reţinem din analiza textului de lege mai sus amintit este faptul că, pentru a interveni nedemnitatea de drept, este necesar să fim în prezenţa unei infracţiuni săvârşite “cu intenţie“  (fie directă, fie indirectă); în cazul în care se săvârşeşte o infracţiune din cele prevăzute de art. 958 alin 1 lit a şi b din Codul civil, dar din culpă, ci nu cu intenţie, nu va interveni nedemnitatea făptuitorului.

Reţinem, de asemenea, că nu importă dacă infracţiunea a avut ca rezultat moartea victimei, ci prezinta interes faptul că făptuitorul a urmărit producerea acestui rezultat.

Pe de altă parte, în cazul în care condamnarea pentru faptele menţionate la art. 958 din Codul civil este împiedicată prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripţia răspunderii penale, nedemnitatea operează dacă acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă.

Când şi cum poate fi constatată nedemnitatea de drept?

Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu de către instanţa de judecată ori de către notarul public, pe baza hotărârii judecătoreşti din care rezultă nedemnitatea.

Aşadar, pentru a interveni nedemnitatea de drept, este necesar să existe o sentinţă civilă sau penală care să constate existenţa faptelor prevăzute de art. 958 alin 1 din Codul civil.

De reţinut că nedemnitatea de drept operează în puterea legii, instanţa de judecată sau notarul public având numai rolul de a o constata, ci nu de a o pronunţa.

Care sunt cazurile în care intervine nedemnitatea judiciară?

În conformitate cu prevederile art. 959 din Codul civil, poate fi declarată nedemnă de a moşteni:

a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală, ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;

b) persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;

c) persoana care, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.

Dacă nedemnitatea de drept operează în puterea legii, în cazul declarării nedemnităţii succesorale pentru cauzele prevăzute la art. 959 din Codul civil, aceasta este lăsată de legiuitor la latitudinea instanţei de judecată.

Când se poate solicita nedemnitatea judiciară?

Potrivit legiuitorului, orice succesibil poate cere instanţei judecătoreşti să declare nedemnitatea în termen de un an de la data deschiderii moştenirii1, acesta fiind un termen de decadere.

Aşadar, partea care ar fi avut posibilitatea să solicite instanţei pronunţarea unei hotărâri de declarare a nedemnităţii judiciare pierde acest drept al său, acesta stingându-se ca efect al neexercitarii sale în termenul imperativ stabilit de lege de un an de la data deschiderii moştenirii.

Dacă hotărârea de condamnare pentru faptele prevăzute la art. 959 alin. 1 lit. a din Codul civil  se pronunţă ulterior datei deschiderii moştenirii, termenul de un an se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Atunci când condamnarea pentru faptele menţionate la art. 959 alin. 1 lit. a din Codul civil este împiedicată prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripţia răspunderii penale, nedemnitatea se poate declara dacă acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă. În acest caz, termenul de un an curge de la apariţia cauzei de împiedicare a condamnării, dacă aceasta a intervenit după deschiderea moştenirii.

În cazurile prevăzute la art. 959 alin. 1 lit. b şi c din Codul civil, termenul de un an curge de la data când succesibilul a cunoscut motivul de nedemnitate, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.

Cine poate solicita nedemnitatea judiciară?

Aşa cum am arătat în rândurile anterioare, orice succesibil poate cere instanţei judecătoreşti să declare nedemnitatea în termenul mai sus prevăzut.

De asemenea, comuna, oraşul sau, după caz, municipiul (aşadar unitatea administrativ teritorială) în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii poate introduce acţiunea pentru declararea nedemnităţii, în cazul în care, cu excepţia autorului uneia dintre faptele prevăzute la art. 959 alin. 1 lit. a din Codul civil, nu mai există alţi succesibili.

Ce efecte produce nedemnitatea?

În ceea ce priveşte efectele nedemnităţii (indiferent ca aceasta este de drept sau judiciară), acestea sunt următoarele:

  • nedemnul este înlăturat atât de la moştenirea legală, cât şi de la cea testamentară.
  • de asemenea, posesia exercitată de nedemn asupra bunurilor moştenirii este considerată posesie de rea-credinţă.
  • în schimb, actele de conservare, precum şi actele de administrare, în măsura în care profită moştenitorilor, încheiate între nedemn şi terţi, sunt valabile.
  • tot astfel, se menţin şi actele de dispoziţie cu titlu oneros încheiate între nedemn şi terţii dobânditori de bună-credinţă, regulile din materia cărţii funciare fiind însă aplicabile.
  • reţinem şi faptul că venirea la succesiune a reprezentanţilor este posibilă dacă persoana reprezentată este nedemnă, chiar dacă nedemnul se află în viaţă la data deschiderii moştenirii şi chiar dacă renunţă la moştenire; reprezentarea operează chiar dacă reprezentantul este nedemn faţă de reprezentat sau a renunţat la moştenirea lăsată de acesta ori a fost dezmoştenit.

Pot fi înlăturate efectele nedemnităţii?

Da, efectele nedemnităţii de drept sau judiciare pot fi înlăturate expres prin testament sau printr-un act autentic notarial de către cel care lasă moştenirea. Fără o declaraţie expresă, nu constituie înlăturare a efectelor nedemnităţii legatul lăsat nedemnului după săvârşirea faptei care atrage nedemnitatea.

În schimb, reţinem că efectele nedemnităţii nu pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului, amnistie intervenită după condamnare, graţiere sau prin prescripţia executării pedepsei penale.

_______________________

1 Introducerea acţiunii respective constituie un act de acceptare tacită a moştenirii de către succesibilul reclamant.

Ai nevoie de Codul civil? Poţi cumpăra actul la zi, în format .pdf, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Fara comentarii

Scrie un comentariu