7 Decembrie, 2016

Ce reţinem din noutăţile în materia concurenţei neloiale? (I)

Întreprinderile au obligaţia să acţioneze cu respectarea uzanţelor cinstite, în conformitate cu principiul general al bunei-credinţe şi cu legea specială privind combaterea concurenţei neloiale, şi anume Legea nr. 11/1991. Cu alte cuvinte, întreprinderile au obligaţia unei concurenţe loiale.

Încalcarea obligaţiei mai sus prevăzute atrage răspunderea civilă, contravenţională ori penală, în condiţiile Legii nr. 11/1991. Dispoziţiile Legii nr. 11/1991 se aplică persoanelor fizice sau juridice, române sau străine, care săvârşesc practici de concurenţă neloială.

Constituie concurenţă neloială practicile comerciale ale întreprinderii care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă.

Având în vedere modificarea legii respective de dată relativ recentă prin intermediul OG nr. 12/2014 [1], în prezentul articol – pe care l-am împărţit în două părţi – prezentăm câteva dintre noutăţile aduse la Legea nr. 11/1991.

Care sunt practicile de concurenţă neloială interzise de legiuitor?

Potrivit art. 2 alin. 2 din  Legea nr. 11/1991, sunt interzise practicile de concurenţă neloială, după cum urmează:

a) denigrarea unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o întreprindere sau reprezentantul/angajatul său de informaţii care nu corespund realităţii despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natură să îi lezeze interesele;

b) deturnarea clientelei unei întreprinderi de către un fost sau actual salariat/reprezentant al său ori de către orice altă persoană prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva întreprindere a luat măsuri rezonabile de asigurare a protecţiei acestora şi a căror dezvăluire poate dăuna intereselor acelei întreprinderi;

c) orice alte practici comerciale care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă.

Cum pot fi constatate şi sancţionate faptele de concurenţă neloială?

Consiliul Concurenţei constată şi, după caz, sancţionează concurenţa neloială, în limita competenţelor prevăzute de Legea nr. 11/1991, fie sesizându-se din oficiu, fie la sesizarea persoanelor fizice sau juridice care au un interes legitim [2].

În cazul în care există o sesizare din partea unei persoane care are un interes legitim, aceasta are obligaţia să furnizeze elemente de probă în legătură atât cu posibila practică de concurenţă neloială, interesul legitim, cât şi cu riscul producerii unui prejudiciu.

De asemenea, persoana respectivă are obligaţia de a pune la dispoziţia Consiliului Concurenţei toate informaţiile şi documentele solicitate la cererea scrisă a acestuia.

Tot astfel, inspectorii de concurenţă pot solicita întreprinderilor, precum şi autorităţilor şi instituţiilor publice informaţiile şi documentele care le sunt necesare pentru soluţionarea sesizării privind practicile de concurenţă neloială, indicând temeiul legal, scopul, termenele, precum şi sancţiunile prevăzute de lege. De menţionat faptul că informaţiile astfel colectate pot fi folosite numai în scopul aplicării legislaţiei în domeniul concurenţei.

Sesizarea va fi declarată ca fiind completă la data depunerii tuturor documentelor şi informaţiilor solicitate.

Reţinem şi faptul că, în scopul soluţionării sesizărilor privind practicile de concurenţă neloială, inspectorii de concurenţă pot efectua inspecţii inopinate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 21/1996, republicată, numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare pentru îndeplinirea misiunii lor.

Potrivit art. 32 alin. 3 din Legea nr. 11/1991, efectele unei practici de concurenţă neloială se determină cu luarea în considerare, dar fără a se limita la acestea, a gradului de pericol social, a împrejurărilor în care a fost săvârşită, precum şi a importanţei sectorului economic în care s-a produs fapta în ansamblul economiei naţionale.

Termenul de soluţionare a sesizărilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 32 alin. 3 din Legea nr. 11/1991 este de 60 de zile de la data la care sesizarea este completă.

În cazurile prevăzute la art. 32 alin. 3 din Legea nr. 11/1991, în termenul mai sus prevăzut, Consiliul Concurenţei adoptă o decizie de constatare şi, după caz, de sancţionare a practicilor de concurenţă neloială.

În conformitate cu prevederile art. 31 alin. 2 din Legea nr. 11/1991, Consiliul Concurenţei poate decide, după caz:

a) încetarea practicilor de concurenţă neloială, pe durata soluţionării sesizării;

b) interzicerea practicilor de concurenţă neloială;

c) aplicarea amenzilor contravenţionale, dacă practica de concurenţă neloială constituie contravenţie.

Reţinem şi faptul că deciziile Consiliului Concurenţei prin care se constată şi, după caz, se sancţionează practicile de concurenţă neloială rămase definitive au caracter probator cu privire la săvârşirea unei practici de concurenţă neloială.

În cazul în care Consiliul Concurenţei apreciază că efectele unei practici de concurenţă neloială sunt minore sau că sesizarea este neîntemeiată, în termen de 30 de zile de la înregistrare va comunica autorilor un răspuns motivat.

Care este termenul în care se comunică şi în care pot fi contestate deciziile Consiliului Concurenţei?

Deciziile adoptate de către Consiliul Concurenţei, potrivit art. 31 alin. 2 din Legea nr. 11/1991se comunică de îndată, dar nu mai târziu de cinci zile de la emitere, persoanelor fizice şi juridice în cauză, care au obligaţia de a se conforma imediat măsurilor dispuse.

Deciziile de constatare şi, după caz, de sancţionare se contestă potrivit prevederilor art. 49 alin. 1 din Legea nr. 21/1996, republicată. Aşadar, deciziile respective pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 30 de zile de la comunicare.

În ceea ce priveşte deciziile adoptate de către Consiliul Concurenţei prin care se aplică sancţiuni contravenţionale, necontestate, acestea constituie de drept titlu executoriu.

Deciziile adoptate de către Consiliul Concurenţei se publică pe pagina de internet a instituţiei, precum şi într-un ziar de largă circulaţie, cu respectarea datelor confidenţiale şi a secretelor comerciale, cheltuielile de publicitate fiind suportate de către contravenient.

Notă: În cea de-a doua parte a articolului prezentăm aspecte legate de răspundere în materia concurenţei neloiale.
____________________

[1] OG nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 586/06.08.2014, iar prevederile acesteia au intrat in vigoare incepand cu data de 09.08.2014; ulterior, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 662/09.09.2014 s-a făcut o rectificare cu referire la OG nr. 12/2014, iar prevederile acesteia au intrat în vigoare începând cu data de 09.09.2014.

[2] În ceea ce priveşte procedura de soluţionare a sesizărilor cu privire la practicile de concurenţă neloială, Consiliul Concurenţei va stabili o astfel de procedură prin regulament.

––––––––––––(P)––––––––––––

Aveţi nevoie de forma consolidată la zi a actelor normative? Acum puteţi cumpăra online acte normative (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro, fără să aveţi nevoie de un abonament Lege5.

Achiziţionarea actelor normative se face din zona gratuită a aplicaţiei Lege5 Online. Din momentul achiziţionării, aveţi acces la fişiere timp de două săptămâni. Formele consolidate pot fi descărcate de maximum patru ori în această perioadă.

Cum procedaţi ca să cumpăraţi online un document electronic? Găsiţi un ghid AICI.

Lege5
 este soft de documentare legislativă disponibil în variantele OnlineDesktop şi Mobile.

L5S

Foto articol:
 Free Images

comentarii

Despre autor  ⁄ Ileana Constantinescu

Este autoarea unui număr mare de articole apărute în publicaţii de specialitate în diverse domenii ale dreptului. Bogata activitate publicistică a autoarei are la bază practica îndelungată în domeniul dreptului, consultanţa oferită fiind destinată cu preponderenţă societăţilor din mediul privat.

Fara comentarii

Scrie un comentariu