9 Decembrie, 2016

Ce prevede proiectul privind exercitarea profesiei de bonă care a fost adoptat recent de Senat?

În şedinţa Senatului din 18 februarie a fost aprobat proiectul de lege privind exercitarea profesiei de bonă – în scopul asigurării serviciilor specializate de îngrijire şi supraveghere a copilului – iniţiat de un grup de parlamentari.

Prin acest act normativ se defineşte activitatea de bonă, care este persoana fizică română sau străină cu domiciliul sau reşedinţa în România calificată să desfăşoare servicii de îngrijire şi supraveghere a copilului, care sunt definite ca servicii de armonizare a vieţii de familie cu viaţa profesională, furnizate de bone la domiciliul/reşedinţa proprie sau la domiciliul copilului.

Poate fi bonă cetăţeanul român care are domiciliul/reşedinţa legală în acelaşi oraş cu domiciliul copilului sau cetăţeanul străin care are o diplomă pentru domeniul de activitate – persoană cu capacitate de exerciţiu şi apt din punct de vedere psihologic, care nu are cazier.

Prin titlul de calificare se înţelege certificatul de calificare sau diploma, certificatul sau alt titlu de bonă recunoscut.

Nu poate fi bonă persoana care a fost condamnată definitiv pentru o faptă penală pentru săvârşirea unei infracţiuni împotriva persoanei, care în calitate de bonă a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi sau libertăţi ale omului, stabilite de o hotărâre judecătorească, persoana care locuieşte cu persoane care au suferit o condamnare penală, conform declaraţiei pe proprie răspundere, persoana decăzută din drepturile părinteşti, persoana sau cea care locuieşte cu persoane care suferă de boli cronice transmisibile, persoana sau cea care locuieşte cu persoane dependente de droguri, alcool sau substanţe psihotrope, persoana căreia i s-a retras atestatul de asistent maternal. Bona care se regăseşte într-una dintre aceste situaţii îşi pierde calitatea de bonă.

Pot furmiza servicii de îngrijire şi supraveghere a copilului şi persoanele juridice, dacă sunt furnizori de servicii sociale.

Bona poate oferi simultan servicii de îngrijire şi supraveghere a copilului pentru cel mult patru copii cu vârste între trei luni şi patru ani, respectiv şase copii, dacă aceştia au peste patru ani.

În desfăşurarea activităţii, bona îndeplineşte cel puţin următoarele atribuţii:

- îngrijirea şi supravegherea copilului;
- hrănirea copilului;
- acordarea primului ajutor;
- în caz de îmbolnăvire/accidentare a copilului, informarea reprezentanţilor legali cu privire la evoluţia copilului;
- informarea de urgenţă a angajatorului cu privire la apariţia unor situaţii deosebite în privinţa copilului;
- însoţirea copilului la activităţi recreative, culturale, artistice, sportive şi şcolare proprii vârstei.

Exercitarea acestor atribuţii se face în baza unui plan de activităţi, stabilit de comun acord cu părinţii, în funcţie de nevoile copilului şi ale familiei acestuia.

Într-un alt articol se menţionează faptul că bona răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor acestei legi şi ale reglementării legale privind activitatea persoanei juridice la care este angajată. Constatarea abaterii disciplinare, cercetarea acesteia şi sancţiunile sunt prevăzute în statutul profesiilor şi, după caz, în reglementarea specifică persoanei juridice în slujba căreia se află bona.

Bona care nu este angajată a unei persoane juridice răspunde, conform legii, pentru activităţile pe care le desfăşoară în exercitarea profesiei.

Proiectul mai prevede că angajatorii, persoane fizice sau juridice, au obligaţia de a încheia un contract de muncă pentru bone.

Proiectul de lege urmează să fie dezbătut şi în Camera Deputaţilor (Cameră decizională).

(P) Acum poţi cumpăra online acte normative actualizate la zi (format PDF, MOBI) de pe
 Lege5.ro! Lege5 este un soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.

Sursa:
Senat | Foto: Sxc.hu

comentarii

Despre autor  ⁄ Denisa Pătraşcu

Licenţiată a Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti (2001), doctor în drept – specialitatea dreptul muncii (2007), membră a Reţelei Juriştilor din Organizaţia Internaţională a Muncii – ONU (2003), membru asociat al CRIFST – Academia Română (2013), membru colaborator al CRIFST – Academia Română (2010-2013), consultant şi senior expert (proiecte fonduri structurale) în domeniul social şi mediator autorizat.

Fara comentarii

Scrie un comentariu