6 Decembrie, 2016

Ce opţiuni are angajatorul în ceea ce priveşte obligaţia privind fondul de handicapaţi?

Contribuţia la fondul de handicapaţi este una dintre cele şapte obligaţii de plată pe care le are angajatorul.

Legea nr. 448/2006 (republicată şi actualizată) reglementează protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Art. 78, alin. (2) al acestei legi menţionează o obligativitate pe care o au atât persoanele juridice, cât şi instituţiile publice, după cum urmează: “Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi.”

Dacă, în schimb, această obligaţie nu este îndeplinită, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele două obligaţii (conform art. 78, alin. (3)):

a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
b) să achiziţioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unităţile protejate autorizate, pe baza de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat, în condiţiile prevăzute la lit. a).

În continuare denumesc termenul de entitate ca fiind “autoritate şi instituţie publică, persoană juridică, publică sau privată”.

Astfel, în conformitate cu prevederile prezentei legi, entităţile care au cel puţin 50 de angajaţi au obligaţia de a opta pentru una dintre cele trei variante mai sus menţionate.

I. Obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi.

Obligaţia presupune că, la un număr total de 50 de angajaţi, entitatea are obligaţia angajării a doi salariaţi, persoane cu handicap. Instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională fac excepţie de la obligativitatea angajării persoanelor cu handicap. Excepţia este bine argumentată din prisma faptului că domeniile mai sus menţionate presupun o condiţie fizică pe care, din păcate, o persoană cu handicap nu o poate îndeplini.

Entităţile care optează pentru angajarea persoanei cu handicap o pot face în următoarele forme (conform art. 79 al Legii  nr. 448/2006):

- pe piaţă liberă a muncii;
- la domiciliu;
- în forme protejate. Prin forme protejate se înţelege: loc de muncă protejat sau unitate protejată autorizată.

Dacă angajatorul optează pentru angajarea persoanei cu handicap la domiciliu, are obligaţia (angajatorul) de a asigura transportul la şi de la domiciliu al materiilor prime şi materialelor necesare în activitate, precum şi al produselor finite realizate (art. 80).

L448-80Sursa foto: Lege5 Online

Prezenta lege defineşte ca fiind unitate protejată autorizată operatorul economic de drept public sau privat, cu gestiune proprie, în cadrul căruia cel puţin 30% din numărul total de angajaţi cu contract individual de muncă sunt persoane cu handicap. În continuare, art. 81 menţionează că:

“(1) Unităţile protejate pot fi înfiinţate de orice persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat, care angajează persoane cu handicap.

(2) Unităţile protejate pot fi:

a) cu personalitate juridică;
b) fără personalitate juridică, cu gestiune proprie, sub formă de secţii, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, instituţiilor publice ori din cadrul organizaţiilor neguvernamentale, precum şi cele organizate de persoană cu handicap autorizată, în condiţiile legii, să desfăşoare activităţi economice independente.

II. Plata lunară către bugetul de stat (împreună cu impozitul din salarii) – o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap.

Această cea de-a doua opţiune este întâlnită cel mai des, ca fiind pusă în practică, dintre cele trei disponibile.

Astfel, dacă entitatea optează pentru plata respectivei contribuţii, aceasta va fi menţionată în declaraţia 100 “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat” la poziţia 25 “Vărsăminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate” din formularul 100″, conform art. 1 al Ordinului nr. 590/2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Cuantumul de plată se stabileşte în funcţie de numărul mediu de salariaţi. Ordinul mai sus menţionat precizează modalitatea de calcul a numărului mediu de salariaţi:

“Art. 2 (2) Se determină numărul mediu lunar de salariaţi din fiecare lună ca medie aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi alte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, împărţită la numărul total de zile calendaristice. În efectivele zilnice nu vor fi incluşi salariaţii aflaţi în concediu fără plată, cei aflaţi în grevă, cei detaşaţi la lucru în străinătate şi nici cei ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate. Pentru fiecare zi de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se vor lua în calcul efectivele de salariaţi din ziua lucrătoare precedentă, cu excepţia persoanelor al căror contract individual de muncă a încetat în acea zi.

ins-2Sursa foto: Lege5 Online

Aşadar, pentru calculul numărului mediu lunar de salariaţi nu se vor lua în calcul aceia dintre angajaţi care:

- se află în concediu fără plată;
se află în grevă;
au contractul individual de muncă suspendat. Suspendarea este definită astfel de Codul Muncii ca fiind de drept, din iniţiativa salariatului sau din iniţiativa angajatorului.

În oricare dintre cele trei ipostaze s-ar afla angajatul, acesta nu va fi luat în considerare în ceea ce priveşte calculul numărului mediu lunar de salariaţi.

Aspectul cel mai important care face ca acest calcul să fie suficient de greoi şi anevoios este dat de alin. (3) al aceluiaşi articol 2 mai sus menţionat: “(3) Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă vor fi incluşi în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul individual de muncă”, astfel:

- un angajat cu normă întreagă va fi notat cu 1;
un angajat cu o normă de 4 ore/zi va fi notat cu 0.5;
un angajat cu o normă de 2 ore/zi va fi notat cu 0.25.

Modalitatea de calcul concret a sumei ce ar trebui virată de entitate în bugetul de stat este dată de formula:

Fond handicapaţi = [(numărul mediu de angajaţi calculat conform art. 2 al Ordinului nr. 590/2008 * 4 / 100) – Număr handicapaţi angajaţi la nivel de entitate] * salariul minim pe economie (actualmente 800 de lei) / 2.

De menţionat este faptul că în momentul calculării numărului mediu lunar de salariaţi acesta se rotunjeşte după virgulă la 0.5.

Suma rezultată în urma calculului este efectiv suma ce trebuie virată de entitate în contul bugetului de stat.

De reţinut este faptul că aceasta este singura contribuţie a agajatorului care nu se calculează raportându-se la salariile brute ale angajaţilor, ci efectiv la numărul angajaţilor din entitatea în cauză.

III. Achiziţionarea de produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unităţile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.

Există şi o excepţie menţionată chiar la art. 4^1, şi anume: unităţile protejate înfiinţate în cadrul organizaţiilor persoanelor cu handicap care pot desfăşura şi activităţi de vânzări/intermedieri, cu condiţia că minimum 75% din profitul obţinut să fie destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap din organizaţiile respective. Aceste unităţi au obligaţia prezentării unui raport financiar la fiecare început de an, din care să rezulte cum au fost utilizate fondurile obţinute prin activitatea comercială.

Cea de-a treia opţiune pe care o are entitatea în momentul în care are cel puţin 50 de salariaţi poate fi utilă şi uşor de pus în practică şi în cuantumul sumei calculate ca fiind de virat către bugetul de stat când achiziţionează consumabile pentru birou (hârtie igienică, papetărie), dar nu numai, de la unităţile protejate autorizate.

Deşi trăim înconjuraţi de legislaţie, unde excepţiile sunt cele care fac regulile, persoanele cu handicap sunt o categorie cărora legiuitorii le-au acordat un statut preferenţial.

Notă: Actele normative menţionate în acest articol pot fi consultate gratuit în Lege5 Online. Atenţie: Actele normative sunt disponibile gratuit în forma publicată în Monitorul Oficial. Doar abonaţii Lege5 au acces la forma consolidată a acestora.

comentarii

Despre autor  ⁄ Sorina Ivan

Absolventă a facultăţii de Management Economic în cadrul Academiei de Studii Economice, absolventă de cursuri de specialitate în domeniul resurselor umane (Inspector Resurse Umane, Inspector Salarii, Legislaţie şi Politici Manageriale). Experienţă de şase ani în consultanţă resurse umane (leasing de personal, salarizare şi administrare de personal), recrutare de personal şi contabilitate primară.

Fara comentarii

Scrie un comentariu