3 Decembrie, 2016

Ce efecte vor avea amnistierea fiscală a părinţilor, pensionarilor, bugetarilor şi reducerea CAS cu cinci puncte procentuale?

În şedinţa Camerei Deputaţilor (Cameră decizională) din 9 septembrie, proiectul privind amnistierea fiscală a pensionarilor a fost adoptat cu 311 voturi “pentru”, trei “împotrivă” şi şase abţineri, cel privind amnistierea fiscală a părinţilor – cu 316 voturi “pentru”, două “împotrivă” şi patru “abţineri”, iar cel privind amnistierea fiscală a bugetarilor – cu 315 “pentru”, unul “împotrivă” şi şase abţineri.

De asemenea, Camera Deputaţilor a adoptat şi proiectul privind reducerea CAS cu cinci punte procentuale la angajator (cu 307 voturi “pentru”, şapte “împotrivă” şi cinci abţineri), respingând cererea preşedintelui României de reexaminare a acestui act normativ.

Reamintim că prin acest proiect de modificare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt diminuate cotele de contribuţii sociale plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru asigurările sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, acestea urmând să devină 15,8% (scădere de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale şi alte condiţii de muncă.

Prin cererea de reexaminare, preşedintele României arăta că în anul 2014 deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de lei, iar prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, situaţie în care deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de lei în 2015 şi 5,564 de miliarde de lei în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde de lei la fondul de pensii, pentru anul 2015, sumă care ar trebui completată de la bugetul de stat.

Potrivit Rovanei Plumb, ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, de amnistierile fiscale vor beneficia în jur de 20.000 de părinţi, 50.000 de pensionari şi 25.000 de bugetari, suma totală fiind de aproximativ 450 de milioane de lei. De asemenea, ministrul muncii a precizat că vor fi restituite şi sumele deja plătite de pensionarii şi de părinţii beneficiari ai legilor. Acestea vor fi returnate în tranşe egale pe o perioadă de maximum cinci ani, începând din 2015, însă fără a se menţiona impactul financiar.

Investitorii străini şi români cer periodic atât o liberalizare a condiţiilor de angajare şi concediere, prin reformarea Codului muncii, cât şi o scădere a fiscalităţii muncii, care s-a menţinut ani în şir printre cele mai mari din UE. Reducerea CAS era o temă la zi de discuţie încă din 2011, când Mugur Isărescu spunea că, dacă şi-ar asuma un risc pentru a stimula economia, acesta ar fi diminuarea CAS, moment la care reprezentantul FMI în România cerea guvernului să aleagă între creşterea salariilor bugetarilor, mai mulţi bani pentru investiţii sau reducerea CAS, întrucât nu exista suficient spaţiu bugetar pentru toate.

În altă ordine de idei, în Europa, amnistia fiscală a fost privită ca o soluţie foarte eficientă în vederea relansării economice, la care s-a apelat punctual, ca de exemplu în Elveţia în 1945 şi 1969, în Turcia şi Italia în 2009 – măsură care a adus la lumină 100 de miliarde de euro doar în Italia. Dintr-o analiză a aplicării amnistiei fiscale rezulta, la sfârşitul anului trecut, că s-ar repatria între 70-100 de miliarde de euro, iar aplicarea unei taxe de amnistie de 5% ar aduce la buget o sumă între 3-5 miliarde de euro.

Amnistia fiscală poate aduce lichidităţi, dar soluţia aleasă de Guvern – de amnistiere a creanţelor din zona de cheltuieli (bugetari, prestaţii sociale) – reduce veniturile bugetare în loc să le crească. Consumul în care s-ar investi aceste sume ar fi influenţat pozitiv doar pe hârtie, banii aceştia fiind deja cheltuiţi, de la momentul virării lor (ultimii trei ani fiscali).

În aceste condiţii, întrebarea pe care şi-o pun investitorii şi care le constrânge apetitul de angajare şi de investiţii este „Care va fi sursa bugetară pentru bugetul viitor care să acopere aceste cheltuieli, la care se adaugă şi o majorare a pensiilor cu 5% (promisă recent de ministrul muncii)?”.

Notă:
Proiectele celor patru legi (în formele adoptate de deputaţi) pot fi consultate aici. Pentru ca noile prevederi să se aplice, legile trebuie promulgate prin decret prezidenţial şi publicate în Monitorul Oficial.

(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este un soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.

comentarii

Despre autor  ⁄ Denisa Pătraşcu

Licenţiată a Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti (2001), doctor în drept – specialitatea dreptul muncii (2007), membră a Reţelei Juriştilor din Organizaţia Internaţională a Muncii – ONU (2003), membru asociat al CRIFST – Academia Română (2013), membru colaborator al CRIFST – Academia Română (2010-2013), consultant şi senior expert (proiecte fonduri structurale) în domeniul social şi mediator autorizat.

Fara comentarii

Scrie un comentariu