11 Decembrie, 2016

În ce condiţii apelăm la Centrala Incidentelor de Plăţi

Incidentul de plată este neîndeplinirea întocmai şi la timp a obligaţiilor titularilor de cont în timpul procesului de decontare a instrumentului de plată, obligaţii rezultate prin efectul legii, a căror neîndeplinire este adusă la cunoştinţa CIP de către persoanele declarante.

Am citat această definiţie din Regulamentul BNR nr. 1/2012 (publicat în Monitorul Oficial nr. 49/2012), care stabileşte cum este organizată şi cum funcţionează la BNR Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP).

Instituţia gestionează incidente de plată majore care pot surveni în folosirea instrumentelor de plată cec, cambie sau bilet la ordin. De fapt, procedurile se declanşează la decontarea instrumentului de plată, când declarantul aduce la cunoştinţa CIP situaţii de refuzare a unuia din instrumentele de plată.

Situaţii posibile de refuz la plată

Pentru cec, regulamentul prevede:

- cec refuzat la plată pentru că a fost emis fără autorizarea trasului;

- cec refuzat la plată din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare;

- cec refuzat la plată din lipsă parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare;

- cec refuzat la plată pentru că a fost emis cu dată falsă;

- cec refuzat la plată pentru că a fost emis de un trăgător aflat în interdicţie bancară.

În cazul biletului la ordin şi al cambiei, refuzul de plată poate fi generat de una dintre următoarele situaţii:

- bilet la ordin/cambie cu scadenţă la vedere refuzat(ă) la plată din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată în termen;

- bilet la ordin/cambie cu scadenţă la vedere refuzat(ă) la plată din lipsă parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată în termen;

- bilet la ordin/cambie cu scadenţă la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o dată fixă refuzat(ă) la plată din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată la termen;

- bilet la ordin/cambie cu scadenţă la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o dată fixă refuzat(ă) la plată din lipsă parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată la termen.

Ca urmare a unui incident de plată major produs cu cec, instituţia de credit trasă poate impune interdicţie bancară unui titular de cont, regimul prin care acesta din urmă nu mai are voie să emită cecuri pe o perioadă de un an.

Obligatul la plată este persoana fizică sau juridică, rezidentă ori nerezidentă, care prin emiterea/acceptarea unui instrument de plată este ţinut să onoreze obligaţia asumată. Obligatul la plată pentru cec este trăgătorul, pentru cambie este trasul acceptant, iar pentru bilet la ordin este subscriitorul.

Cine declară incidente de plăţi şi cine poate utiliza acest serviciu

Potrivit Regulamentului, persoanele declarante la CIP sunt instituţiile de credit – persoane juridice române, pentru toate informaţiile privind incidentele de plăţi produse de către proprii titulari de cont sau de cei din unităţile lor teritoriale. Toti intră şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine, pentru toate informaţiile privind incidentele de plăţi produse de către proprii titulari de cont.

Persoanele cu risc sunt persoanele fizice sau juridice, rezidente ori nerezidente, care au fost înscrise în Fişierul Naţional al Persoanelor cu Risc, ca urmare a înregistrării pe numele lor a unuia sau mai multor incidente de plată majore.

Utilizatori sunt persoanele declarante, Banca Naţională a României, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Afacerilor Interne cu unităţile lor teritoriale, instanţele judecătoreşti, alte instituţii ale statului cu atribuţii de supraveghere şi control; persoanele fizice şi alte persoane juridice, rezidente sau nerezidente, prin intermediul instituţiilor de credit, în condiţiile legii.

Practic, în momentul când unei societăţi îi este refuzat unul dintre instrumentele de plată, semnalarea acestui fapt la instituţia de credit declanşează urmărirea, de către aceasta, a titularului de cont la CIP, dacă fapta se încadrează într-una dintre situaţiile de incidente majore de plăţi. Persoanele declarante sunt obligate să raporteze la CIP, la termenele şi în condiţiile prevăzute de regulament, informaţiile privind incidentele de plăţi.

Transmiterea informaţiei la CIP se face pe cale electronică, prin utilizarea Reţelei de Comunicaţii Interbancare ce leagă centrala BNR cu centralele tuturor băncilor.

Suspendarea interdicţiei bancare înregistrată în baza de date a CIP se face de către persoanele declarante, în baza unei hotărâri judecătoreşti executorii, prin care se dispune suspendarea interdicţiei.

La fel, anularea înregistrărilor privind incidentele de plăţi din baza de date a CIP se poate face de către persoanele declarante, în baza unei hotărâri judecătoreşti executorii, prin care se dispune anularea acestora.

Practica instanţelor

Într-un dosar având ca obiect anularea unui incident de plată, instanţa de fond a reţinut în principal că în derularea raporturilor de natură comercială dintre părţi, pârâta a încercat obţinerea plăţii biletelor la ordin, atât de la emitentul iniţial, cât şi de la reclamantă.

Reclamanta a admis că a girat respectivele bilete la ordin în cadrul contractului de credit, deci, implicit, introducerea acestora la plată atât împotriva emitentului, cât şi împotriva girantului. În recursul formulat de pârâtă, s-a arătat că nu s-ar fi obţinut o dublă despăgubire, aşa cum a încercat să inducă reclamanta, întrucât emitenţii şi giranţii biletelor la ordin sunt ţinuţi solidar, dar în limita sumei înscrise pe titlu, cesionarul nebeneficiind de alte drepturi decât cedentul, aşa cum reglementează şi dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 58/1934.

Curtea de Apel a respins ca nefondat apelul împotriva sentinţei pronunţată de Tribunalul Prahova, care a preluat, în esenţă, argumentele primei instanţe.

Împotriva deciziei pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti a promovat recurs reclamanta, care a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacate şi, pe cale de consecinţă, admiterea cererii de chemare în judecată. În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat împrejurarea că instanţa de apel nu s-a pronunţat pe motivul de apel că O.B.R. SA nu s-a acţionat niciodată cu bună credinţă, executând deja pe ambele pretinse debitoare, iar nu doar pe una dintre ele.

De asemenea, motivarea instanţei este contradictorie, din probatoriu rezultând că pârâta obţine o dublă plată, deci o îmbogăţire fără justă cauză.

Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse de recurenta reclamantă, constată că se impune cu necesitate admiterea recursului, pentru considerentele expuse în Decizia nr. 2955/2012, pe care o puteţi consulta în secţiunea de jurisprudenţă românească din Lege5.

––––––––––––(P)––––––––––––

Legislaţia românească este accesibilă în Lege5 - soft de documentare legislativă disponibil în variantele OnlineDesktop şi Mobile.

Destinat atât specialiştilor, cât şi novicilor, Lege5 este bazat pe un motor de căutare performant şi uşor de folosit. Totodată, Lege5 oferă o bază de date (actualizată constant) ce acoperă atât legislaţia românească şi europeană, cât şi jurisprudenţa românească şi europeană. Baza include gratuit toate documentele publicate în Monitorul Oficial, dar şi achiziţii publice, modele şi formulare.

Află mai multe despre Lege5 de AICI.

L5S


comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu