5 Decembrie, 2016

Ce ar trebui să cunoaştem despre măsura preventivă a controlului judiciar?

Ce este controlul judiciar?

Controlul judiciar este o măsură preventivă ce este reglementată în noul Cod de procedură penală (NCPP) în art. 211-215.

Reglementarea actuală referitoare la controlul judiciar a schimbat vechea optică (din fostul Cod de procedură penală) asupra instituţiei procesuale a controlului judiciar. Astfel, dacă în legislaţia anterioară liberarea provizorie sub control judiciar era aplicabilă numai în cazul unui învinuit/inculpat arestat preventiv (în prealabil), în prezent controlul judiciar apare ca o  alternativă la arestarea preventivă, nefiind condiţionat de arestul preventiv (prealabil). Cu alte cuvinte, controlul judiciar este o măsură preventivă distinctă, cu existenţă de sine stătătoare, fără vreo legătură cu arestul preventiv.

Când poate fi luată măsura controlului judiciar şi care este organul în drept să dispună o astfel de măsură?

Măsura controlului judiciar poate fi luată în fiecare etapă a procesului penal de magistratul care instrumentează cauza în respectiva etapă. Aşadar, controlul judiciar poate fi dispus de procuror, de judecător, de judecătorul de drepturi şi libertăţi şi de judecătorul de cameră preliminară.

Astfel, potrivit art. 211 alin. 1 din NCPP, în cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă această măsură preventivă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 din NCPP.

Potrivit art. 202 alin. 1 din NCPP, o măsură preventivă poate fi dispusă dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi poate lua această măsură preventivă în situaţia în care înlocuieşte arestul preventiv sau arestul la domiciliu.

De asemenea, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 211 alin. 1 din NCPP.

Cum se procedează în cazul luării măsurii controlului judiciar şi care este calea de atac împotriva acestei măsuri?

În cazul luării măsurii controlului judiciar apar anumite diferenţe în funcţie de situaţia în care măsura este luată de procuror sau de către judecătorul de cameră preliminară sau de către instanţa de judecată.

Astfel, în cazul  luării măsurii controlului judiciar de către procuror, acesta dispune citarea inculpatului aflat în stare de libertate sau aducerea inculpatului aflat în stare de reţinere. Inculpatului prezent i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, infracţiunea de care este suspectat şi motivele luării măsurii controlului judiciar.

Deosebit de important este faptul că măsura controlului judiciar poate fi luată numai după audierea inculpatului, în prezenţa avocatului ales ori numit din oficiu.

Procurorul dispune luarea măsurii controlului judiciar prin ordonanţă motivată, care se comunică inculpatului.

Împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat măsura controlului judiciar, în termen de 48 de ore de la comunicare, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi astfel sesizat fixează termen de soluţionare în camera de consiliu şi dispune citarea inculpatului. Reţinem că neprezentarea inculpatului nu împiedică judecătorul de drepturi şi libertăţi să dispună asupra măsurii luate de procuror.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi îl ascultă pe inculpat atunci când acesta este prezent.

Reţinem că legiuitorul prevede că în această etapă procesuală sunt obligatorii asistenţa juridică a inculpatului şi participarea procurorului.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi poate revoca măsura, dacă au fost încălcate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de luare a acesteia.

În cazul luării măsurii controlului judiciar de către judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, se procedează după cum urmează:

La cererea motivată a procurorului sau din oficiu judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza poate dispune, prin încheiere, luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat.

Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată legal sesizată dispune citarea inculpatului. Ascultarea inculpatului este obligatorie dacă acesta se prezintă la termenul fixat.

De asemenea, reţinem că în această etapă procesuală prezenţa avocatului inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.

Care sunt obligaţiile inculpatului împotriva căruia s-a dispus controlul judiciar şi ce se întâmplă în cazul în care acesta nu le respectă?

În timpul în care se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.

De asemenea, organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

a) să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia;
b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;
c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
d) să nu revină în locuinţa familiei, să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;
e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta;
f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;
g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării;
h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;
i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar;
j) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;
k) să nu emită cecuri.

Dacă, în cadrul obligaţiei de a nu depăşi o anumită limită teritorială (fixată de organul judiciar) decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia, s-a impus inculpatului interdicţia de a părăsi ţara sau o anumită localitate, câte o copie a ordonanţei procurorului ori, după caz, a încheierii se comunică, în ziua emiterii ordonanţei sau a pronunţării încheierii, inculpatului, unităţii de poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte, precum şi celei în a cărei circumscripţie are interdicţia de a se afla acesta, serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, Poliţiei de Frontieră Române şi Inspectoratului General pentru Imigrări, în situaţia celui care nu este cetăţean român, în vederea asigurării respectării de către inculpat a obligaţiei care îi revine. Organele în drept dispun darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.

Obligaţiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata măsurii controlului judiciar sunt prevăzute în mod expres în cuprinsul actului prin care se dispune luarea măsurii controlului judiciar. Tot în conţinutul aceluiaşi act i se atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Reţinem că există o supraveghere a respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar, supraveghere ce se realizează de către instituţia, organul sau autoritatea anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, în condiţiile legii. Astfel, instituţia, organul sau autoritatea respectivă verifică periodic respectarea obligaţiilor de către inculpat, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii.

În cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.

Pot fi impuse inculpatului împotriva căruia s-a luat măsura controlului judiciar noi obligaţii, pot fi acestea înlocuite sau se poate dispune încetarea obligaţiilor dispuse iniţial?

Da, în cursul urmăririi penale (din oficiu ori la cererea motivată a inculpatului), se pot impune prin ordonanţă, de către procurorul care a luat măsura, noi obligaţii pentru inculpat ori se pot înlocui sau se poate dispune încetarea celor dispuse iniţial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta, după audierea inculpatului.

Asemănător se procedează şi în procedura de cameră preliminară sau în cursul judecăţii, când judecătorul de cameră preliminară ori instanţa de judecată dispune, prin încheiere, la cererea motivată a procurorului sau a inculpatului ori din oficiu, după audierea inculpatului.

––––––––––(P)––––––––––

Lege5 Online
 vă oferă posibilitatea de a căuta orice dosar aflat în instanţă (baza ECRIS). Trebuie doar să introduceţi numărul dosarului sau numele unei părţi implicate în dosar.

Clienţii Lege5 Online
 au posibilitatea de a urmări dosare. Mai exact, puteţi să primiţi notificări pe e-mail atunci când urmează o nouă şedinţă sau când apare o decizie în dosar.

Căutaţi dosare aflate în instanţă AICI.

cau_dos_ins2

Aflaţi mai multe despre Lege5 Online de AICI. De asemenea, Lege5 este disponibil şi în variantele Desktop şi Mobile.

Foto articol:
 Sxc.hu

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Un comentariu

  • Răspunde
    mihai
    ianuarie 12 2015

    Dacă măsură a fost luată de procuror calea de atac este la judecătorul de drepturi și aici se opreste totul? Sau încheierea prin care dispune judecătorul de drepturi și libertăți în calea de atac poate fi la rândul ei atacata pe art 204. Deci iau măsură pe 212 contest pe art 213 și la rândul ei 213 poate fi atacata pe art 204?

Scrie un comentariu