Categorie : Specialişti

Impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice

Potrivit art. 253 din Codul fiscal, în cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,50% inclusiv. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti. ● Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare. Valoarea de inventar poate fi dată de : - costul de achiziţie, pentru clădirile dobândite cu titlu oneros; - costul de producţie, pentru clădirile construite de persoana juridică; - valoarea actuală, estimată la înscrierea lor în activ, ţinându-se seama de valoarea clădirilor cu caracteristici tehnice şi economice similare sau apropiate, pentru clădirile obţinute cu titlu gratuit; - valoarea de aport pentru clădirile intrate în patrimoniu în cazul asocierii/fuziunii, determinată ...

continuare →

Cu jucăriile nu e de glumit!

Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.74/2011 privind siguranţa jucăriilor, importatorii trebuie să introducă pe piaţă numai jucării conforme. În acest scop, înainte de introducerea unei jucării pe piaţă, importatorii trebuie să se asigure că procedura adecvată de evaluare a conformităţii a fost îndeplinită de către producător. ■ Importatorii trebuie să se asigure că producătorul a întocmit documentaţia tehnică, că jucăria poartă marcajul de conformitate cerut şi este însoţită de documentele prevăzute şi că producătorul a respectat cerinţele următoare: - pe jucăriile sunt menţionate tipul, lotul sau numărul de serie ori al modelului sau alt element de identificare, în cazul în care mărimea sau natura jucăriei nu permite acest lucru, informaţia solicitată există pe ambalaj sau într-un document care însoţeşte jucăria. - producătorul a indicat numele său, denumirea denumirea sa comercială înregistrată sau marca sa înregistrată şi adresa la care poate fi contactat, pe jucărie sau, dacă acest lucru nu este posibil, ...

continuare →

Firma de comerţ

Reglementararea privind firma de comerţ este dată de Legea registrului comerţului nr.26/1990, republicată în temeiul Legii nr. 28/1998, cu modificările şi completările ulterioare.  Legea defineşte firma ca fiind numele sau, după caz, denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerţul şi sub care semnează, iar dreptul de folosinţă exclusivă asupra firmei şi emblemei se dobândeşte prin înscrierea acestora în registrul comerţului. Norma metodologică aprobată prin ordinul ministrului justiţiei nr.2594/2008 privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor dedică stabileşte cadrul pentru verificarea disponibilităţii şi/sau rezervarea firmei. ■ În vederea rezervării, firma este supusă operaţiunii de verificare a îndeplinirii cumulative a condiţiilor generale şi speciale de legalitate, de disponibilitate şi de distinctivitate faţă de firmele înregistrate în registrul comerţului sau rezervate în vederea înregistrării. Câteva clarificări sunt necesare: - o firmă este disponibilă, adică susceptibilă de a fi apropriată de un comerciant, atunci ...

continuare →

Despre registrele de contabilitate

Semnalăm prevederile pe această temă, cuprinse în Legea contabilităţii nr. 82/1991, ca urmare a recentelor modificări şi completări aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.37/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 285 din 22 aprilie a.c. ● Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Cartea mare. Întocmirea, editarea şi păstrarea registrelor de contabilitate se efectuează conform normelor elaborate de Ministerul Economiei şi Finanţelor. ● Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită, în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. ● Potrivit art. 22, pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate se întocmeşte balanţa de verificare, cel puţin la încheierea exerciţiului financiar, la termenele de întocmire a situaţiilor financiare, a raportărilor contabile, precum şi la finele perioadei pentru care entitatea trebuie să întocmească declaraţia privind impozitul pe profit/venit, potrivit legii. Semnalăm ...

continuare →

Executarea obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale

În cursul soluţionării în instanţă a unei cauze comerciale, a fost invocată clauza de neconstituţionalitate referitor la prevederi din OUG nr.117/2009 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale. Semnalăm unele aspecte din decizia Curţii Constituţionale care a demonstrat că, de fapt, actul normativ – care a introdus proceduri simplificate de soluţionare a acţiunilor în justiţie având ca obiect asemenea obligaţii – apără dreptul la apărare şi liberul acces la actul de justiţie. Curtea Constituţională a reamintit că, aşa cum s-a pronunţat în cauze anterioare pe aceeaşi temă, prevederile de lege criticate sunt în sensul aplicării principiului rolului activ al judecătorului, care, la soluţionarea pricinilor în primă instanţă, are obligaţia de a încerca împăcarea părţilor. Potrivit prevederilor art.7 din ordonanţa de urgenţă, pentru soluţionarea cererii, “judecătorul dispune citarea părţilor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicaţii şi lămuriri, precum şi ...

continuare →

Reglementări contabile modificate

Guvernul a emis Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.37/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 285 din 22 aprilie a.c. pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii şi a altor acte normative incidente. Legea contabilitaţii nr.82/1991 urmează să fie republicată, dându-se articolelor o nouă numerotare. Modificările aprobate prin ordonanţa de urgenţă au fost determinate de: - angajamentele asumate de România de a adopta cadrul legislativ necesar pentru implementarea cuprinzătoare a Standardelor internaţionale de raportare financiară (IFRS) de către sistemul bancar, în vederea aplicării acestora de la începutul anului 2012. În acest context,  pe de o parte, au fost necesare modificări şi completări pentru armonizarea legii contabilităţii astfel încât să se asigure cadrul legal aplicării IFRS şi, pe de altă parte, se creează premisele pentru actualizarea, în timp util, a celorlalte reglementări secundare incidente; - aplicarea de la 30 aprilie a.c., a noii legislaţii în materia serviciilor de plată, de către instituţiile emitente ...

continuare →

Codul muncii despre repausuri periodice

Legea nr.53/2003 prin care s-a aprobat Codul muncii, astfel cum a fost modificată şi completată, ultima dată, prin Legea nr. 40/2011 (în vigoare de la 30 aprilie a.c.) dedică un capitol aparte repausurilor periodice. Potrivit art. 1291, perioada de repaus reprezintă orice perioadă care nu este timp de muncă. ■ Pauza de masă şi repausul zilnic În cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore, salariaţii au dreptul la pauză de masă şi la alte pauze, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. Tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate. Pauzele, cu excepţia dispoziţiilor contrare din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din regulamentul intern, nu ...

continuare →