Aţi fost vreodată în trafic în situaţia de a exclama, în urma unei interacţiuni cu un alt autovehicul, privat sau aparţinând transportului public, „bine că am scăpat!”?
Aţi trecut vreodată pe lângă clădirile moderne de birouri sau pe stradă pe lângă vreun panou publicitar suspendat şi v-aţi oprit uimiţi la vederea unui alpinist utilitar fără cască de protecţie sau sumar legat? Aţi trecut pe lângă vreun şantier în lucru unde muncitorii se plimbă pe schele, la înălţime, fără nicio protecţie, ca şi cum ar face o promenadă pe o alee liniştită?
Sau aţi fost vreodată uluit până la tăcere de comportamentele celorlalţi participanţi la trafic – impulsive, nepredictibile şi înclinate către risc?
Şoferi care fac slalom printre celelalte maşini, cu viteză mult peste cea permisă, schimbări de bandă intempestive, fără a utiliza semnalul, ca şi cum această regulă este pentru alţii, trecerea pietonilor pe roşu, printre maşini, autobuze care presează până la apropierea milimetrică de o altă maşină, taximetrişti care confundă carosabilul cu pista de curse. Acesta este, din păcate, un peisaj urban pe care îl vedem prea des.
Legătura dintre personalitate şi siguranţa la locul de muncă este un subiect îndelung studiat de psihologii organizaţionali. Sunt multe cercetări care dovedesc că unii factori de personalitate determină anumite comportamente care predispun către riscuri şi accidente la locul de muncă.
Poate v-aţi intrebat de ce, în aceleaşi condiţii de muncă, cu aceleaşi echipamente, cu acelaşi training şi chiar cu aceeaşi experienţă, unii oameni produc accidente, chiar cu impact dramatic asupra propriei vieţi şi a altora, iar alţii nu? Care este „reţeta” care duce către aceste situaţii dramatice? În orice domeniu ne vom uita (construcţii, aviaţie, transport rutier), statisticile arată un adevăr incontestabil: factorul uman este de cele mai multe ori la originea accidentelor.
Există  o anumită structură de factori de personalitate (iritabilitate, impulsivitate, apetit pentru risc, siguranţă de sine excesivă, aroganţă, nevoia de stimulare, de varietate, capacitatea scăzută de a îşi menţine atenţia concentrată etc.) care conduc către o conduită ce predispune la riscuri şi accidente. Dacă aţi putea prezice potenţialul unei persoane către accidente, riscuri, aţi alege să ştiţi acest lucru ca bază decizională în selecţie şi în dezvoltare?
Un focus puternic către zona de siguranţă la locul de muncă este justificat şi prin faptul că aceasta are un impact semnificativ asupra reputaţiei şi profitabilităţii unei companii. Câte accidente de muncă nu au fost intens mediatizate, imaginea companiei respective fiind serios şifonată?
Ce pot face în acest context organizaţiile care au angajaţi pentru care siguranţa la locul de muncă este critică (de exemplu, firme de transport, de producţie, depozite etc.)?
Printre strategiile care pot ajuta companiile să ia decizii înţelepte, cu impact pozitiv asupra ratei de incidente şi accidente se numără: folosirea unor instrumente psihologice validate de screening în selecţie, pentru a avea angajaţi cu un profil adecvat din punct de vedere al siguranţei. Selecţia corectă, pe criterii adecvate, este primul instrument prin care organizaţiile pot controla rata incidentelor şi a accidentelor de muncă, precum şi toate consecinţele negative ale acestora legate de calitate, reputaţie, financiare şi umane.
O altă strategie ar fi evaluarea cu instrumente psihologice a angajaţilor existenţi şi oferirea de feedback de dezvoltare, cu scopul de a ridica nivelul de conştientizare individuală asupra factorilor de risc comportamentali. Această evaluare, pentru a avea impact maxim în prevenţia accidentelor, poate da naştere unor programe de instruire, dezvoltare şi coaching.
Totodată, este esenţială conştientizarea echipei manageriale asupra faptului că relaţia pe care o au supervizorii cu oamenii din subordine influenţează motivaţia, implicarea acestora de a face progrese în privinţa dezvoltării proprii în ceea ce priveşte conduita de siguranţă.
Aspectele ce ţin de siguranţa la locul de muncă trebuie să treacă din zona de reguli şi proceduri către focusul pe factorul uman.
Nu este suficient doar să existe reguli, proceduri de lucru, nu mai este suficient ca acestea să fie comunicate corect, nu mai este suficient să existe cursuri tehnice care să echipeze angajaţii cu abilităţi şi cunoştinţe necesare pentru a performa corect şi în siguranţă job-ul, nu mai este suficient să existe echipamente de protectie, utilaje şi instrumente de lucru verificate şi adecvate.
Trebuie construită şi asimilată o cultură organizaţională orientată către siguranţa şi securitatea la locul de muncă.

Autor: Mădălina Bălan, Managing Partener, HART Consulting
––––––––––(P)––––––––––
Legislaţia românească este accesibilă în Lege5 – soft de documentare legislativă disponibil în variantele OnlineDesktop şi Mobile.
Destinat atât specialiştilor, cât şi novicilor, Lege5 este bazat pe un motor de căutare performant şi uşor de folosit. Totodată, Lege5 oferă o bază de date (actualizată constant) ce acoperă atât legislaţia românească şi europeană, cât şi jurisprudenţa românească şi europeană. Baza include gratuit toate documentele publicate în Monitorul Oficial, dar şi achiziţii publice, modele şi formulare.
Află mai multe despre Lege5 de AICI.

L5S

Foto articol: Sxc.hu

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here