4 Decembrie, 2016

Care sunt principalele modificări aduse de OUG nr. 8/2014 la Codul fiscal şi la Codul de procedură fiscală?

Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 151/2014.

Ordonanţa este destul de vastă şi modifică în principal următoarele acte normative:

- Codul fiscal: cu privire la veniturile din cesionarea participaţiilor, justificarea scutirii impozitului pe venitul datorat de nerezidenţi în România, regimul special al TVA pentru servicii electronice prestate de persoane impozabile nestabilite în Comunitatea Europeană. Din zona accizelor se modifică condiţiile de autorizare ca antrepozit fiscal, circulaţia produselor accizabile pentru operatorii aflaţi în procedura falimentului şi se introduc accize pentru bijuteriile din platină sau platină combinată cu aur;

- Codul de procedură fiscală:
cu privire la comunicarea de către ANAF  a impozitelor şi taxelor către autorităţi publice şi, mai ales, posibilitatea ca autorităţile fiscale să probeze prin probe audio-video starea de fapt a unui contribuabil.

Se reglementează prin Codul de procedură şi declaraţia depusă până în ultima zi a lunii februarie pentru veniturile realizate de nerezidenţi. Se reformulează unele aspecte privind controlul operativ şi inopinat, respectiv procedura de selectare a contribuabililor supuşi inspecţiei fiscale.

Cu această ocazie, dobânda de întârziere se reduce la 0,03% pe zi.

Se abrogă obligaţia certificării declaraţiei anuale de impozit pe profit 101. Se permite certificarea opţională a declaraţiilor depuse de contribuabil la ANAF. Cerficarea declaraţiilor este un drept şi nu o obligaţie.

- Se modifică OG nr. 71/2001 privind activitatea de consultanţă fiscală prin introducerea meseriei de consultant fiscal asistent, ca un pas intermediar pentru persoanele interesate de accesul la profesia de consultant fiscal care nu au pregătirea superioară necesară.

Dintre alte acte normative modificate amintim:

- Legea nr. 96/2000 privind regimul Exim bank SA;
- Legea nr. 7/1996 privind cadastrul;
- OUG nr. 292/2000 privind secretariatul general al Guvernului;
- OUG nr. 63/2010 privind modificarea legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;
- OUG nr. 29/2011 privind eşalonarea la plată a obligaţiilor bugetare.

Să detaliem principalele aspecte pe care noi le considerăm mai importante, cu precizarea că oricare dintre modificări are relevanţă pentru persoanele la care se referă.

De exemplu, în modificarea adusă legii privind cadastrul, a fost prevăzut în mod expres faptul că taxele solicitate sunt scutite de TVA, situaţie pe care nu o regăsim în mod punctual în Codul fiscal, ci enumerată la modul generic.

MODIFICĂRILE LA CODUL FISCAL

1. Se reformulează foarte clar că sunt scutite de impozit pe profit veniturile din cesiunea participaţiilor la societăţi afiliate situate atât în România, cât şi în alte state cu care există Convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana care realizează veniturile deţine mai mult de 10% din capitalul social al societăţii afiliate pe o perioadă mai mare de un an.

Modificarea constă în faptul că se precizează în mod expres că nu se aplică scutirea dacă nu există semnată Convenţie de evitare a dublei impuneri între România şi statele respective.

2. În cazul în care există un impozit scutit la plată pentru venitul realizat de un nerezident, iar aplicarea convenţiei nu se poate realiza deoarece lipseşte certificatul de rezidenţă fiscală, impozitul se va aplica conform Codului fiscal.

În cazul în care ulterior reţinerii şi plăţii impozitului se prezintă certificatul de rezidenţă fiscală, care atestă aplicarea Convenţiei de evitare a dublei impuneri, se poate aplica impozitarea în cel mai favorabil mod, dacă certificatul de rezidenţă fiscală menţionează că beneficiarul de venit a avut rezidenţa fiscală în statul semnatar al Convenţiei.

Noutatea majoră constă în faptul că se menţionează expres obligaţia ca în certificat să se prezinte postfactum că societatea a fost rezidentă în perioada anterioară în acel stat. Procedura este posibilă în cadrul termenului de prescripţie.

Foarte important: Se introduce în Codul de procedură fiscală o procedură aplicabilă numai pentru această situaţie. Din păcate, nu se mai permite depunerea unor rectificative pentru perioada anterioară pentru acest impozit, ci numai compensarea sau restituirea impozitului.

3. Mare parte a modificărilor aduse la TVA sunt adresate serviciilor electronice şi de comunicaţii, prestate de persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană.

Desigur, este o modificare ce trebuie transpusă în legislaţia naţională, ca urmare a modificării Directiviei nr. 112/2006 privind regimul comun al TVA.

Ca esenţă fiscală, modificarea introdusă nu se adresează companiilor sau persoanelor impozabile din comunitate, ci persoanelor impozabile din afara Comunităţii, care desfăşoară servicii electronice în Comunitate, cum ar fi o companie din India care efectuează servicii electronice numai prin internet către beneficiari din Comunitate.

În principiu, această persoană impozabilă din afara Comunităţii are obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA într-unul dintre statele comunitare.

Actualele reglementări definesc ce obligaţii are această companie impozabilă din afara Comunităţii dacă se înregistrează în România în scopuri de TVA şi prestează servicii electronice sau telecomunicaţii.

4. Printre modificările foarte importante regăsim şi modificările aduse art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, ce enumeră situaţiile când persoanele impozabile străine desfăşoară activităţi în România.

Astfel, acestea sunt corelate şi cu noile modificări cu privire la persoanele impozabile din afara Comunităţii care efectuează servicii electronice.

Se păstrează în continuare obligaţia persoanei impozabile străine de a se înregistra în scopuri de TVA în România, înainte de a efectua activităţi economice pe teritoriul României, când ar avea dreptul de deducere al TVA pentru achiziţii. Acelaşi act normativ precizează şi scutirile de la această obligaţie.

5. Pentru operatorii cu accize, amintim câteva precizări foarte exacte:

- în cazul în care unui operator economic i s-a revocat autorizaţia de antrepozit fiscal, o nouă autorizaţie poate fi solicitată numai după şase luni de la data deciziei de revocare. Această prevedere se aplică chiar dacă a fost contestată decizia de revocare;

- circulaţia produselor accizabile pentru operatorii economici care desfăşoară astfel de activităţi, aflaţi în procedura falimentului, se scuteşte de la procedura actuală existentă pentru operatorii care nu sunt în faliment. Reamintim faptul că pentru operatorii economici care participă la regimul suspensiv al produselor accizabile, documentul esenţial ce însoţeşte circulaţia produselor accizabile este Documentul Administrativ Electronic, cu raportarea tranzacţiilor în sistemul EMCS. Operatorii în faliment vor utiliza documentele comune pe economie;

- se introduce acciză pentru bijuteriile din platină sau pentru bijuteriile din platină în combinaţie cu aur. Se exceptează de la accizare verighetele;

- se reglementează foarte exact că sunt supuse accizelor produsele rezultate în urma prelucrării, inclusiv dacă prelucrarea este în România sau în străinătate, când din acestea rezultă bijuterii. Foarte des întâlnită este situaţia de bijuterii rămase la casele de amanet, care ulterior sunt prelucrate şi vândute în ţară. Această vânzare este supusă accizei;

- se enumeră în mod expres că vânzările promoţionale cu valori mai mici decât costul de achiziţie/producţie pentru produsele accizabile supuse marcării (ţigări, băuturi alcoolice) nu sunt permise. Această restricţie se aplică numai la vânzările către persoane fizice, enumerate la art. 4 din OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor pe piaţă.

MODIFICĂRILE LA CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ

1. Reglementări privind certificarea declaraţiilor fiscale:

- se abrogă prevederea de la art. 83 alin. (5) din Codul de procedură fiscală, privind obligaţia certificării declaraţiilor anuale de către un consultant fiscal;
- se introduce posibilitatea contribuabilului de a opta pentru certificarea declaraţiilor depuse la autorităţile fiscale, inclusiv a declaraţiilor rectificative. Certificarea nu este obligatorie, este facultative, în funcţie de decizia contribuabilului.

Certificarea declaraţiilor fiscale de către contribuabili reprezintă un criteriu de evaluare în analiza de risc fiscal, când se va efectua selecţia contribuabililor supuşi inspecţiei fiscale.

2. Se modifică art. 49 din Codul de procedură fiscală, care enumeră mijloacele de probă.

Autorităţile fiscale pot utiliza ca mijloace de probă orice element ce dovedeşte constatarea unei stări fiscale, inclusiv datele stocate pe servere, mediu online, însă pot fi utilizate şi înregistrări audio-video.

Desigur, autorităţile fiscale pot să utilizeze în continuare proceduri ce constau în solicitarea de informaţii, solicitarea de expertize, folosirea de înscrisuri, cercetări la faţa locului, controale curente, operative şi inopinate.

3. Declaraţii recapitulative cu privire la impozitul pe veniturile realizate de nerezidenţi.

Plătitorii de venituri supuse impozitului pe venit datorat de nerezidenţi vor depune până în ultima zi a lunii februarie o declaraţie privind veniturile plătite către rezidenţii din Comunitate. Această prevedere este preluată în Codul de procedură fiscală chiar dacă există o prevedere similară la art. 119 din Codul fiscal.

Modificarea constă în faptul că obiectul acestei noi declaraţii este numai beneficiarul de venit din Comunitate. Nu înseamnă o renunţare la depunerea declaraţiei pentru nerezidenţii din afara Comunităţii.

Probabil se doreşte o împărţire a declaraţiei în venituri plătite rezidenţilor din Comunitate şi venituri plătite la ceilalţi nerezidenţi.

Prin Ordin ANAF se prevede detalierea procedurii.

4. Contribuabilii rezidenţi în alte state membre, care obţin venituri din proprietăţi imobiliare din România, vor depune până pe data de 25 mai o declaraţie cu veniturile realizate în România.

Vom vedea modul exact de aplicare, deoarece avem deja alte reglementări stabilite de art. 13, respectiv art. 115 din Codul fiscal, care au proceduri deja aplicabile pentru contribuabilii nerezidenţi care obţin venituri din proprietăţi imobiliare din România.

Aceştia fie plătesc impozit pe profit şi depun declaraţia anuală de impozit pe profit 101, fie realizează ca persoane fizice venituri din proprietăţi imobiliare şi depun declaraţia anuală de venit formular 200. Pentru persoanele fizice, se necesită obţinerea numărului de identificare fiscală – NIF.

5. Un lucru foarte bun pentru contribuabil este scăderea dobânzilor de întârziere la nivelul de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere (de la nivelul de 0,4%).

Dacă un contribuabil a achitat impozite şi taxe în baza unui act administrative-fiscal, iar ulterior s-a demonstrat că actul administrativ-fiscal a fost eronat şi s-a anulat, atunci contribuabilul are dreptul la dobânzi de întârziere de la data plăţii sumelor solicitate prin actul administrativ-fiscal şi până la data restituirii sau compensării sumelor.
 
6. O situaţie foarte interesantă pe care o regăsim în viaţa de zi cu zi cu privire la poprirea conturilor bancare este noua procedură de poprire a conturilor bancare.

Poprirea conturilor bancare nu se mai poate face decât după 30 de zile de la emiterea somaţiei. În practică, situaţia este inversă în marea majoritate a cazurilor, întâi se blochează conturile şi apoi se emit somaţiile.

7. Prevederi speciale privind rambursarea TVA.

Prin Ordin al Ministrului Finanţelor Publice se aprobă procedura de rambursare a TVA.

Dacă valoarea decontului cu sumă negativă solicitată la rambursare este mai mică de 45.000 de lei, organul fiscal aprobă rambursarea TVA fără control, sub rezerva efectuării ulterioare a inspecţiei fiscale.

Această procedură de rambursare fără control nu poate fi aplicată în cazul în care contribuabilul are înscrise în cazierul fiscal fapte fiscale de natura infracţiunilor.

Rambursarea acestei sume fără control nu poate fi aprobată nici dacă autoritatea fiscală deţine elemente că rambursarea este una necuvenită.

Câteva elemente privind eşalonarea la plată a creanţelor bugetare:

- Actul normativ cu caracter general privind eşalonarea obligaţiilor la plata datoriilor bugetare este OUG nr. 29/2011 privind eşalonarea obligaţiilor fiscale. Pe perioada eşalonării, contribuabilul datorează dobânzi de întârziere;
- Însă, dacă garanţia pentru eşalonarea la plată este o scrisoare de garanţie bancară sau depozite la trezoreria statului, nivelul dobânzii se reduce la 0,02% pentru fiecare zi de întârziere;
- Desigur, penalităţile de întârziere sunt aceleaşi ca pentru orice contribuabil.

––––––––––––(P)––––––––––––

Lege5
 a creat instrumentul ideal pentru a vă ajuta să vizualizaţi prin comparare textul unui act normativ aşa cum era el înainte de modificare şi textul modificat, cu evidenţierea modificărilor.

Prin evidenţierea modificărilor la nivel de paragraf, Lege5 vă ajută să identificaţi mai repede şi cu uşurinţă modificările, astfel încât să luaţi decizii corecte şi să lucraţi eficient.

Aflaţi mai multe despre Lege5 – care este disponibil în variantele OnlineDesktop şi Mobile – de AICI.

ps_evid_mod

Foto articol: iStockPhoto.com

comentarii

Despre autor  ⁄ Adrian Benţa

Adrian Benta este membru al Camerei Consultanților Fiscali (2007), auditor financiar stagiar, membru CAFR (2010). Are o experienţă de peste 13 ani în conducerea contabilităţii şi fiscalitatea societăţii comerciale şi conduce un cabinet propriu de consultanţă fiscală. Contact: adrian@bentaconsult.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu