11 Decembrie, 2016

Când şi pentru ce abuzuri vă puteţi îndrepta către Ombudsmanul European?

Ombudsmanul European investighează plângerile formulate împotriva instituţiilor, organismelor, birourilor şi agenţiilor UE.

Ombudsmanul European prelucrează plângerile primite de la cetăţeni, întreprinderi şi organizaţii din UE care semnalează cazuri de administrare defectuoasă din partea instituţiilor, organismelor, birourilor sau agenţiilor UE – încălcarea legislaţiei, nerespectarea principiilor bunei administrări, încălcarea drepturilor omului.

Exemplele includ:

• practici inechitabile;
• discriminare;
• abuz de putere;
• lipsa informaţiilor sau refuzul de a furniza informaţii;
• întârzieri nejustificate;
• proceduri incorecte.

Ombudsmanul începe investigaţiile după primirea unei plângeri sau din proprie iniţiativă. Este un organism independent şi, prin urmare, nu acceptă sugestii din partea guvernelor sau a altor entităţi. O dată pe an, îi prezintă Parlamentului European un raport de activitate.

Dacă sunteţi nemulţumit de activitatea desfăşurată de o instituţie, un organism, un birou sau o agenţie a UE, trebuie mai întâi să-i daţi posibilitatea de a remedia situaţia. Dacă această abordare nu dă rezultate, îi puteţi trimite o plângere Ombudsmanului European.

Este necesar să depuneţi plângerea la Ombudsman în termen de doi ani de la data la care aţi constatat situaţia de administrare defectuoasă. Trebuie să indicaţi clar cine sunteţi, ce instituţie sau organism face obiectul plângerii şi din ce motiv. Dacă doriţi, puteţi cere ca plângerea dumneavoastră să fie tratată confidenţial.

În acest sens, vă semnalăm apariţia recentă a Codului european de comportament corect în administraţie, în publicaţia realizată şi distribuită de Ombudsmanul european.

Ce nu face Ombudsmanul. Instituţia nu poate investiga:

• plângeri formulate împotriva autorităţilor naţionale, regionale sau locale din statele membre (departamente guvernamentale, agenţii de stat, consilii locale), chiar dacă plângerile vizează aspecte europene;

• activităţile tribunalelor sau ale organismelor de tip ombudsman existente la nivel naţional. Ombudsmanul European nu primeşte cereri de apel la deciziile luate de aceste entităţi;

• plângeri formulate împotriva întreprinderilor sau persoanelor fizice.

Ce se întâmplă după trimiterea unei plângeri?

Este posibil ca Ombudsmanul să poată rezolva problema prin simpla informare a instituţiei, organismului, biroului sau agenţiei vizate. Dacă este nevoie de mai mult, va încerca să găsească o soluţie amiabilă care să conducă la remedierea situaţiei semnalate.

În cazul unui eşec, Ombudsmanul îi poate face recomandări instituţiei vizate. Dacă instituţia nu acceptă recomandările sale, Ombudsmanul poate întocmi un raport special pe care îl va trimite Parlamentului European pentru ca acesta să poată lua măsurile politice care se impun.

IMPORTANT DE REŢINUT: În cazul în care nu poate trata plângerea dumneavoastră, de exemplu, dacă problema semnalată a făcut deja obiectul unui proces în instanţă, Ombudsmanul va depune toate eforturile pentru a vă recomanda o altă instituţie care să vă poată fi de ajutor.

http://www.ombudsman.europa.eu/ro
este adresa la care găsiţi mai multe detalii, inclusiv modalitatea de contact, pentru adresarea unei solicitări, cu posibilitatea de a primi răspunsul în limba rămână!

EXEMPLE DE CAZURI CLASATE DE OMBUDSMANUL EUROPEAN

Responsabilitatea administratorilor de proiect ai Comisiei în gestionarea unui proiect finanţat de UE

1. Reclamanta, o organizaţie ştiinţifică franceză fără scop lucrativ, a realizat cu succes trei proiecte finanţate de Comisie în fosta Uniune Sovietică. Cu toate acestea, un audit extern efectuat ulterior la sediul reclamantei a arătat că acordul încheiat între reclamantă şi o întreprindere din Moscova privind plata personalului încălca normele aplicabile. Reclamanta şi-a recunoscut greşeala, explicând că aceasta a fost rezultatul înţelegerii limitate a aspectelor juridice.

Reclamanta a susţinut totuşi că l-a informat în permanenţă cu privire la practicile sale pe administratorul de proiect al Comisiei, care a participat la mai multe evenimente organizate în legătură cu proiectele. Administratorul de proiect cunoştea, prin urmare, faptul că reclamanta nu avea angajaţi proprii (deoarece toţi membrii personalului său erau voluntari) şi că, în absenţa acordului care implica întreprinderea din Moscova, finalizarea cu succes a proiectelor ar fi fost imposibilă.

Ombudsmanul a prezentat în primul rând o propunere de soluţionare amiabilă şi, ulterior, un proiect de recomandare, solicitându-i Comisiei să renunţe la cererea sa de rambursare. Comisia a refuzat. Ombudsmanul a subliniat apoi că, atunci când administratorii de proiect nu se pronunţă cu privire la acţiunile organizaţiilor în legătură cu proiectele pe care le realizează, organizaţiile precum reclamanta pot considera, în mod rezonabil, că acţionează în conformitate cu normele aplicabile. Atunci când normele aplicabile nu sunt respectate şi odată ce administratorilor de proiect li se aduc la cunoştinţă astfel de acţiuni, aceştia trebuie să ia măsuri preventive şi, în caz contrar, trebuie să poată face obiectul unor măsuri disciplinare.

Deoarece acest caz a ridicat o problemă importantă de principiu, Ombudsmanul a considerat că ar putea fi justificat un raport special adresat Parlamentului European. Totuşi, Ombudsmanul a decis să nu adreseze un astfel de raport Parlamentului înainte de efectuarea unei anchete din proprie iniţiativă cu privire la anumite aspecte ale comportamentului Comisiei în legătură cu proiectele pe care le finanţează. Prin urmare, Ombudsmanul a informat Comisia că va avea în vedere iniţierea unei astfel de anchete din proprie iniţiativă şi a închis cazul cu o constatare de administrare defectuoasă din partea Comisiei pe motivul recuperării disproporţionate şi inechitabile a anumitor sume de la reclamantă. (Rezumat al deciziei privind plângerea 3373/2008/(BB)(BU)JF împotriva Comisiei Europene)

2. Petenta a participat la un concurs organizat pentru interpreţi de conferinţe, în sistem freelance. Deşi a fost invitată să susţină un test, chiar în ziua testului a fost informată că nu i se poate permite participarea deoarece nu a îndeplinit toate criteriile pentru admitere la concurs. Petenta s-a adresat la Ombudsmanul European, arătând eroarea Comisiei de a o informa, în timp util, despre faptul că nu este eligibilă pentru a susţine testul.

Ombudsmanul a reţinut că, date fiind circumstanţele cazului, Comisia ar trebui să îi ofere o compensare ex gratia petentei. Comisia a acceptat propunerea şi a compensat-o pe petentă, ex gratia, cu suma de 300 euro. Ombudsmanul a apreciat reacţia constructivă şi imediată a Comisiei şi a considerat cazul închis. (Sumarul deciziei privind plângerea 312/2012/(VIK)CK împotriva Comisiei Europene)

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu