9 Decembrie, 2016

Când şi în ce condiţii se poate declara nulitatea persoanei juridice?

Prin reglementările date de Codul civil, nulitatea unei persoane juridice poate fi constatată sau, după caz, declarată de instanţa judecătorească în condiţiile şi cu efectele pe care le găsiţi detaliate mai jos.

Reţinem, deci, că instanţa de judecată este aceea care poate declara sau constata, după caz, nulitatea unei persoane juridice. Dar, pentru aceasta, trebuie să existe una dintre situaţiile următoare.

a) Actul de înfiinţare nu există sau nu a fost încheiat în formă autentică, atunci când legea cere această condiţie

Câteva precizări:

• Potrivit regulilor generale dispuse de art. 5 din Legea societăţilor nr. 31/1990, forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când:

- printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil;
- se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;
- societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publică.

• La autentificarea actului constitutiv în cazurile prevăzute la art. 5 din Legea nr. 31/1990 sau, după caz, la darea de dată certă a acestuia trebuie prezentată dovada eliberată de oficiul registrului comerţului privind disponibilitatea şi rezervarea firmei şi declaraţia pe propria răspundere privind deţinerea calităţii de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată. Notarul public refuză autentificarea actului constitutiv sau, după caz, persoana care dă dată certă va refuza operaţiunile solicitate, dacă din documentaţia prezentată rezultă că nu există dovada de la registrul comerţului pe care tocmai am menţionat-o.

• Când societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publică, fondatorii vor întocmi un prospect de emisiune care, semnat de fondatori în formă autentică, va trebui depus, înainte de publicare, la oficiul registrului comerţului din judeţul în care se va stabili sediul societăţii.

ATENŢIEun caz special: potrivit art. 701 din Legea nr. 31/1990, în vigoare de la 15 februarie 2013, actele de dispoziţie asupra bunurilor unei societăţi pot fi încheiate în temeiul puterilor conferite reprezentanţilor legali ai societăţii, după caz, prin lege, actul constitutiv sau hotărârile organelor statutare ale societăţii adoptate în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale actului constitutiv al societăţii, nefiind necesară o procură specială şi în formă autentică în acest scop, chiar dacă actele de dispoziţie trebuie încheiate în formă autentică.

L31-70-1Sursa foto: Lege5 Online

• Modificarea actului constitutiv. Potrivit art. 204 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, forma autentică a actului modificator adoptat de asociaţi este obligatorie atunci când are ca obiect:

- majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport în natură a unui imobil;
- modificarea formei juridice a societăţii într-o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;
- majorarea capitalului social prin subscripţie publică.

La societatea în nume colectiv sau în comandită simplă
, actul modificator al actului constitutiv în formă autentică se depune la oficiul registrului comerţului şi se menţionează în acest registru, fără a fi obligatorie publicarea lui în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

b) Incapacitatea tuturor fondatorilor sau asociaţilor au fost, potrivit legii, incapabili, la data înfiinţării persoanei juridice

Codul civil face precizările necesare, în art. 34 şi urm., privitor la capacitatea civilă a persoanei fizice, şi anume:

- capacitatea de folosinţă (aptitudinea persoanei de a avea drepturi şi obligaţii civile);
- capacitatea de exerciţiu (aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile). Capacitatea de exerciţiu deplină începe la data când persoana devine majoră, iar în art. 39 şi urm. se regăsesc dispoziţii privind capacitatea de exerciţiu anticipată sau restrânsă a minorului.

În ce priveşte frauda comisă de incapabil, Codul civil precizează că simpla declaraţie că este capabil să contracteze, făcută de cel lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, nu înlătură anulabilitatea actului. Dacă însă a folosit manopere dolosive, instanţa, la cererea părţii induse în eroare, poate menţine contractul atunci când apreciază că aceasta ar constitui o sancţiune civilă adecvată.

Succint, şi alte situaţii în care că instanţa de judecată poate declara sau constata, după caz, nulitatea unei persoane juridice:

c) obiectul de activitate este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri;
d) lipseşte autorizaţia administrativă necesară pentru înfiinţarea acesteia;
e) actul de înfiinţare nu prevede denumirea, sediul sau obiectul de activitate;
f) actul de înfiinţare nu prevede aporturile fondatorilor sau ale asociaţilor ori capitalul social subscris şi vărsat;
g) s-au încălcat dispoziţiile legale privind patrimoniul iniţial sau capitalul social minim, subscris şi vărsat;
h) nu s-a respectat numărul minim de fondatori sau asociaţi prevăzut de lege;
i) au fost nesocotite alte dispoziţii legale imperative prevăzute sub sancţiunea nulităţii actului de înfiinţare a persoanei juridice.

Potrivit art. 196 alin. (2) din Codul civil, nerespectarea dispoziţiilor de la literele a), c)-g) de mai sus se sancţionează cu nulitatea absolută.

Nulitatea relativă
a persoanei juridice poate fi invocată în termen de un an de la data înregistrării sau înfiinţării acesteia, după caz.

Nulitatea absolută sau relativă a persoanei juridice se acoperă în toate cazurile, dacă până la închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe de judecată cauza de nulitate a fost înlăturată.

Efectele nulităţii

De la data la care hotărârea judecătorească de constatare sau declarare a nulităţii a devenit definitivă, persoana juridică încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare. În toate cazurile, fondatorii sau asociaţii răspund, în condiţiile legii, pentru obligaţiile persoanei juridice care s-au născut în sarcina acesteia de la data înfiinţării ei şi până la data notării în registrele publice a hotărârii judecătoreşti de constatare sau declarare a nulităţii.

ATENŢIE: În ce priveşte actele juridice încheiate cu terţii, constatarea sau, după caz, declararea nulităţii nu aduce atingere actelor încheiate anterior în numele persoanei juridice de către organele de administrare, direct sau prin reprezentare, după caz. Nici persoana juridică şi nici fondatorii sau asociaţii nu pot opune terţilor nulitatea acesteia, în afară de cazul în care se dovedeşte că aceştia cunoşteau cauza de nulitate la momentul încheierii actului.

Notă: Actele normative menţionate în acest articol pot fi consultate gratuit în Lege5 Online. Atenţie: Actele normative sunt disponibile gratuit în forma publicată în Monitorul Oficial. Doar abonaţii Lege5 au acces la forma consolidată a acestora.

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu