6 Decembrie, 2016

Când se aplică penalităţi de întârziere?

Cea mai recentă modificare în acest sens a fost adusă – prin O.U.G. nr. 50/2013 – la Codul de procedură fiscală începând cu 1 iulie 2013, iar aceasta prevede că nivelul penalităţilor este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, în condiţiile în care penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.

Mai jos găsiţi câteva dintre situaţiile cu sau fără obligaţia de plată a penalităţilor de întârziere, potrivit Codului de procedură fiscală.

În cazul plăţilor efectuate prin decontare bancară

Dacă banca nu decontează la buget sumele cuvenite în termen de trei zile lucrătoare de la data debitării contului plătitorului, acesta din urmă nu este scutit de obligaţia de plată a sumelor respective şi, ca urmare, suportă dobânzi şi penalităţi de întârziere, la nivelul celor prevăzute la art. 120 şi 1201 din Codul de procedură fiscală, după termenul de trei zile.

Debitorul trebuie, deci, să plătească, după care are deschisă calea de atac împotriva unităţii bancare. Dispoziţiile se regăsesc în art. 121 din Codul de procedură fiscală şi sunt în vigoare din 1 iulie 2013.

În cazul compensării

În cazul creanţelor fiscale stinse prin compensare, dobânzile şi penalităţile de întârziere sau majorările de întârziere, după caz, se calculează până la data prevăzută la art. 116 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia, dacă legea nu prevede altfel, compensarea operează de drept la data la care creanţele există deodată, fiind deopotrivă certe, lichide şi exigibile.

Dispoziţiile se regăsesc în art. 122 din Codul de procedură fiscală şi sunt în vigoare din 1 noiembrie 2010.

În cazul deschiderii procedurii insolvenţei

Potrivit art. 1221 din Codul de procedură fiscală, în cazul contribuabililor cărora li s-a deschis procedura insolvenţei, pentru creanţele fiscale născute anterior sau ulterior datei deschiderii procedurii insolvenţei se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere potrivit legii care reglementează această procedură, respectiv Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, lege publicată în Monitorul Oficial nr. 466/2014, în vigoare începând cu 28 iunie 2014.

În cazul contribuabililor pentru care s-a pronunţat o hotărâre de dizolvare

Pentru creanţele fiscale născute anterior sau ulterior datei înregistrării hotărârii de dizolvare a contribuabilului la registrul comerţului, începând cu această dată NU se mai datorează şi nu se calculează dobânzi şi penalităţi de întârziere.

În cazul în care prin hotărâre judecătorească irevocabilă a fost desfiinţat actul care a stat la baza înregistrării dizolvării, se calculează dobânzi şi penalităţi de întârziere între data înregistrării la registrul comerţului a actelor de dizolvare şi data rămânerii irevocabile a hotărârii de desfiinţare.

Dispoziţiile se regăsesc în art. 1222 din Codul de procedură fiscală şi sunt în vigoare din 1 iulie 2010.

În cazul executării silite

Executarea silită a bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, se efectuează, de regulă, în limita a 150% din valoarea creanţelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare.

Executarea silită se desfăşoară până la stingerea creanţelor fiscale înscrise în titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalităţilor de întârziere sau majorărilor de întârziere, după caz, ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare.

În cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, dobânzi, penalităţi de întârziere, majorări de întârziere sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare şi consemnate într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, care se comunică debitorului.

Dispoziţiile se regăsesc în art. 142 din Codul de procedură fiscală şi sunt în vigoare din 1 iulie 2010.

Penalităţile la darea în plată ca altă modalitate de stingere a creanţelor fiscale

Potrivit art. 175 din Codul de procedură fiscală, creanţele fiscale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu excepţia celor cu reţinere la sursă şi a accesoriilor aferente acestora, precum şi creanţele bugetelor locale pot fi stinse, la cererea debitorului, oricând, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unităţii administrativ-teritoriale a bunurilor imobile, inclusiv a celor supuse executării silite.

În cazul în care bunurile imobile trecute în proprietatea publică au fost revendicate şi restituite, potrivit legii, terţelor persoane, debitorul va fi obligat la plata sumelor stinse prin această modalitate. Creanţele fiscale renasc la data la care bunurile imobile au fost restituite terţului.

În cazul în care, în interiorul termenului de prescripţie a creanţelor fiscale, comisia instituită ia cunoştinţă despre unele aspecte privind bunurile imobile, necunoscute la data aprobării cererii debitorului, aceasta poate decide, pe baza situaţiei de fapt, revocarea, în tot sau în parte, a deciziei prin care s-a aprobat stingerea unor creanţe fiscale prin trecerea bunurilor imobile în proprietatea publică.

În situaţiile de mai sus, pentru perioada cuprinsă între data trecerii în proprietatea publică şi data la care au renăscut creanţele fiscale, respectiv data revocării deciziei prin care s-a aprobat darea în plată, NU se datorează dobânzi, penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz.

––––––––––––(P)––––––––––––

Legislaţia românească este accesibilă în Lege5 - soft de documentare legislativă disponibil în variantele OnlineDesktop şi Mobile.

Destinat atât specialiştilor, cât şi novicilor, Lege5 este bazat pe un motor de căutare performant şi uşor de folosit. Totodată, Lege5 oferă o bază de date (actualizată constant) ce acoperă atât legislaţia românească şi europeană, cât şi jurisprudenţa românească şi europeană. Baza include gratuit toate documentele publicate în Monitorul Oficial, dar şi achiziţii publice, modele şi formulare.

Află mai multe despre Lege5 de AICI.

L5S

Foto articol: Free Images

comentarii

Despre autor  ⁄ Mihai Sintescu

Mihai Sintescu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu