11 Decembrie, 2016

Calculul contribuţiei de sănătate din veniturile din pensii DUPĂ emiterea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012

Milioane de pensionari s-au confruntat cu serioase probleme privind metodologia practică şi legală de calcul (1) a contribuţiei de sănătate şi (2) a impozitului, din venitul din pensie.

Pentru veniturile din pensii, problemele care trebuie clarificate sunt următoarele:

1. Care este plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul contribu­ţiei de sănătate?

2. Care este plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul impozitu­lui pe venit?

1. Precizări preliminarii

Aşa după cum se va vedea din cele ce urmează, soluţia legală se bazează pe următoa­rele:

1. Plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul contribuţiei de să­nătate, este de 740 lei (inclusiv), fiind clar şi stabilit la modul imperativ prin art. 257 alin. (22) şi prin art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006[1] privind reforma în domeniul sănătăţii. Veniturile din pensii cuprinse între 740 lei şi 1.000 lei se supun numai contribuţiei de sănătate, nu şi impozi­tului pe venit.

2. Plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul impozitului pe venit, este de 1.000 lei (inclusiv) fiind şi acesta stabilit în mod clar şi la modul imperativ prin art. 69 şi art. 70 alin. (2) din Lege nr. 571/2003[2] privind Codul fiscal. Impozitului pe venit se supun numai veniturile din pensii care depăşesc plafonul de 1.000 lei.

Pentru o deplină clarificare a problemei în discuţie, numai şi numai pe bază de temei legal, se ofră răspun şi la următoarele probleme:

1. Care este baza de calcul a obligaţiile bugetare din veniturile din pensii? Obligaţiile buge­tare se calculează (1) din ”venitul brut”, sau din ”venitul brut diminuat cu venitul minim nesupus obligaţiilor bugetare”?

2. Care sunt obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii, distinct peste plafonul de 740 lei, şi distinct peste plafonul de 1.000 lei?

3. Care este metodologia practică şi legală de calcul a obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii? Din baza de calcul se calculează întâi contribuţia pentru sănătate şi din ceea ce rămâne se determină impozitul pe venit, sau din baza de calcul se calculează atât contribuţia de sănă­tate, cât şi impozitul pe venit?

4. Dacă există vreo situaţie în care:

4.1. După calculul contribuţiei de sănătate, venitul efectiv din pensie poate fi sub plafonul minim nesupus contribuţiei de sănătate, de 740 lei?

4.2. După calculul impozitului pe venit, venitul efectiv din pensie poate fi sub plafonul mi­nim nesupus impozitului pe venit, de 1.000 lei?

Problema se impune a fi clarificată cu atât mai mult cu cât prin „Decizia Curţii Constituţio­nale nr. 223/2012[3] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii” şi prin „Decizia Curţii Constituţio­nale nr. 224/2012[4] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii” s-a constatat că dispoziţiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care au format obiectul ex­cepţiei de neconstituţionalitate ridicate de mai multe persoane, ”sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei”.

Deosebit de important sunt de reţinut şi următoarele aspecte:

1. Prin art. 257 alin. (22) şi prin art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii se stabileşte, clar şi la modul imperativ, plafonul de 740 lei (inclusiv) sub care venitul din pensie nu poate scădea după calculul contribuţiei de sănătate.

2. Soluţia stabilită prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012 conform căreia ”sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei”.

2. Baza de calcul a obligaţiilor bugetare.

Baza de calcul a obligaţiilor bugetare, PÂNĂ LA emiterea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012

Baza de calcul a obligaţiilor bugetare o constituie ”venitul brut” (V.br.), şi nu ”venitul brut diminuat cu venitul minim nesupus obligaţiilor bugetare”.

Temei legal:

1. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii”:

1.1. ”Art. 257 […] (22) Pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei datorea­ză contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor art. 259 alin. (2).”[...]

1.2. ”Art. 259 […] (2) Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depă­şesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.”[…]

2. ”Lege nr. 571/2003 privind Codul fiscal”:

”Art. 69. Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii

Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi supor­tate de persoana fizică.”

”Art. 70. Reţinerea impozitului din venitul din pensii[…]

(2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impo­zabil lunar din pensii.”[…]

Baza de calcul a obligaţiilor bugetare, DUPĂ emiterea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012

Anterior emiterii Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012 se ajunsese în situaţia în care unele case judeţene de pensii, unele organe fiscale şi unii contribuabili aplicau cota de 5,5%, asupra întregii pensii, iar altele numai asupra diferenţei ce depăşeşte suma de 740 de lei.

În plus, unele instanţe de judecată au dat soluţii prin care s-a stabilit aplicarea cotei de 5,5% numai asupra diferenţei ce depăşeşte suma de 740 de lei, concomitent cu soluţiile stabilite de alte instanţe de judecată conform cărora cota de 5,5% se aplică asupra întregii pensii.

Aplicarea cotei de 5,5% numai asupra diferenţei ce depăşeşte suma de 740 de lei a fost justificată, de cei care au adoptat această soluţie, prin următoarele:

1. Prin ”Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii” se prevede:

1.1. ”Art. 257 […] (22) Pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei datorea­ză contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor art. 259 alin. (2).”[...]

1.2. ”Art. 259 […] (2) Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depă­şesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.”[…]

Prevederile art. 257 alin. (22) şi art. 259 alin. (2) au lăsat loc şi la interpretarea în sensul că:

a) numai „pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei datorea­ză contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate”, respectiv că

b) „contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depă­şesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri”.

2. Prin ”Lege nr. 571/2003 privind Codul fiscal” se prevede:

”Art. 69. Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii

Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi supor­tate de persoana fizică.”

Deci, prin art. 69 din Codul fiscal s-a prevăzut şi se prevede, ca unul dintre „principiile aşezării juste a sarcinilor fiscale”, că venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei.

Ori, acest principiu nu se aplica în cazul calculării contribuţiei de sănătate.

„Principiile aşezării juste a sarcinilor fiscale” şi „principiile aşezării unitare a sarcinilor fiscale” impun ca plata atât a impozitului pe venit, cât şi a contribuţiei de sănătate să se facă în acelaşi mod, după o metodologie de calcul unitară, respectiv.

1) prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 de lei;

2) prin deducerea din venitul din pensie a unei sume nesupusă contribuţiei de sănătate de 740 de lei.

După emiterea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 223/2012 (care are o fundamentare mult mai temeinică) şi nr. 224/2012, „procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei”.

Obligaţiile de plată, distinct peste plafonul de 740 lei şi distinct peste plafonul de 1.000 lei

Din punct de vedere al calculului obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii, există două plafoane:

1. Plafonul de 1.000 lei, peste care se calculează atât contribuţia de sănătate, cât şi impo­zitul pe venit.

2. Plafonul de 740 lei, peste care se calculează numai contribuţia pentru sănătate (CASS).

Mai precis, veniturile din pensii cuprinse între 740 lei (venitul de 740 lei fiind exclus) şi 1.000 lei (venitul de 1.000 lei fiind exclus) se supun numai contribuţiei de sănătate (CASS), nu şi impozitului pe venit (Iz.).

Impozitului pe venit (Iz.) se supun numai veniturile din pensii care depăşesc plafonul de 1.000 lei.

Metodologia de calcul a contribu­ţiei de sănătate şi a impozitului pe venit, PÂNĂ LA emiterea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012,

Metodologia corectă.

Obligaţiile bugetare se calculează în următoarea ordine, obligatoriu de respectat:

1. Din baza de calcul (care este venitul brut din pensie) se calculează prima dată contribu­ţia pentru sănătate (CASS): CASS = V.br. x 5,5%.

2. Din ceea ce rămâne se determină impozitul pe venit (Iz.): Iz. = (V.br. – CASS) x 16%.

3. Venitul efectiv cuvenit pensionarului (V.ef.): V.ef. = V.br. – CASS – Iz.

Metodologia greşită.

În niciun caz şi sub nicio formă din baza de calcul nu se calculează direct impozitul (Iz.).

CASS = V.br. x 5,5%.

Iz. = V.br. x 16%.

Venitul efectiv cuvenit pensionarului (V.ef.) = V.br. – CASS – Iz.

După calculul obligaţiilor bugetare, venitul efectiv cuvenit (încasat) de pensionar poate fi sub plafonul minim nesupus obligaţiilor bugetare?

Problema, foarte importantă, care se pune este următoarea: după calculul obligaţiilor bugetare, venitul efectiv cuvenit (încasat) de pensionar poate fi sub plafonul minim nesu­pus obligaţiilor bugetare?

Răspunsul este următorul:

1. Plafonul de 1.000 lei poate fi diminuat numai cu contribuţia de sănătate, nu şi cu impozitul pe venit. Aceasta ca urmare a faptului că, începând cu 1 ianuarie 2011, plafonul minim care nu poate fi diminuat cu contribuţia de sănătate este de 740 lei.

2. Plafonul de 740 lei nu poate fi diminuat cu contribuţia de sănătate.

3. După calculul obligaţiilor bugetare, în niciun caz şi sub nicio formă venitul efectiv cuvenit (încasat) de pensionar nu poate fi sub plafonul minim nesupus obligaţiilor bu­getare, de 740 lei.

& Exemplul nr. 1

Venituri din pensie = 780 lei

La un venit din pensie de 780 lei, baza de calcul a obligaţiilor bugetare o constituie ”venitul brut” de 780 de lei, şi nu ”venitul brut diminuat cu venitul minim nesupus obligaţiilor bugetare”, adică nu ”780 – 740” = 40 lei.

Contribuţia rezultată din calcul = 780 x 5,5% = 43 lei.

Pensia netă rezultată din calcul = 780 – 43 = 737 de lei, deci sub plafonul de 740 lei, care nu poate fi diminuat în nici un caz şi sub nicio formă cu contribuţia de sănătate.

Plafonul minim nesupus contribuţiei de sănătate fiind de 740 lei, contribuţia datorată efectiv de pensionar = 780 – 740 = 40 lei.

& Exemplul nr. 2

Venituri din pensie = 1.050 lei

La un venit din pensie de 1.050 de lei, baza de calcul a contribuţiei de sănătate o constitu­ie ”venitul brut” (pensia brută).

Contribuţia rezultată din calcul = 1.050 x 5,5% = 58 de lei.

Pensia netă rezultată din calcul, după calculul contribuţiei de sănătate = 1.050 – 58 = 992 lei, care este (1) sub plafonul de 1.000 de lei, care poate fi diminuat numai cu contribuţia de sănătate, nu şi cu impozitul pe venit, şi (2) peste plafonul de 740 lei, care nu poate fi diminuat cu contribuţia de sănătate.

Întrucât venitul din pensie este sub ”plafonul minim neimpozabil”, de 1.000 lei, nu se mai datorează impozit.

Pensia netă, efectiv încasată de pensionar = 992 lei.

& Exemplul nr. 3

Venituri din pensie = 1.100 lei

La un venit din pensie de 1.100 lei, baza de calcul a contribuţiei de sănătate o constituie ”venitul brut” (pensia brută).

Contribuţia rezultată din calcul = 1.100 * 5,5% = 61 de lei.

Venitul bază de calcul al impozitului = venitul brut din pensie – contribuţia de sănătate = 1.100.– 61 = 1.039 lei.

Impozitul (Iz.) = venitul bază de calcul al impozitului * cota de impozit = 1.039 * 16% = 166 lei.

Pensia netă rezultată din calcul = 1.100 – 166 = 934 lei.

Întrucât venitul net din pensie rezultat din calcul este sub ”plafonul minim neimpozabil”, de 1.000 lei, impozitul efectiv datorat = 1.039 – 1.000 = 39 lei.

Pensia netă, efectiv încasată de pensionar = 1.000 lei.

Foarte important este a se reţine faptul că metodologia de calcul este total diferită înce­pând cu 1 ianuarie 2011, faţă de cea în vigoare până la 31 decembrie 2010.

Până la 31 decembrie 2010 se aplicau următoarele prevederi legale (actualizate cu modifi­cările şi completările suferite până la data respectivă:

1. ”Art. 257 […] (2) Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 5,5%, care se aplică asupra:[…]

e) veniturilor din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit;”[…]

2. ”Art. 259 […] (2) Pentru pensionari contribuţia datorată de aceştia se aplică numai la ve­niturile din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit, se calculează pentru di­ferenţa între cuantumul pensiei şi această limită şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi.”[…]

Concluzii

1. Până la 31 decembrie 2010, contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 5,5%, care se aplică asupra veniturilor din pensiile care depăşeau limita supusă impozitului pe venit, de 1.000 lei.

2. Pentru pensionari contribuţia datorată de aceştia se aplica numai la veniturile din pen­siile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit, de 1.000 lei, şi se calcula numai pentru diferenţa între cuantumul pensiei şi această limită (de 1.000 lei).

& Exemplul pentru calculul contribuţiei de sănătate şi a impozitului pe veniturile din pen­sii cuvenite până la 31 decembrie 2010.

Venituri din pensie = 1.050 lei

La un venit din pensie de 1.050 lei, baza de calcul a contribuţiei de sănătate o constituia numai veniturile din pensiile care depăşeau limita supusă impozitului pe venit, de 1.000 lei, adică 1.050 – 1.000 = 50 lei.

Contribuţia rezultată din calcul = 50 *5,5% = 3 lei.

Pensia netă rezultată din calcul = 1.050 – 3 = 1.047 lei.

Din cele de mai sus se desprinde şi necesitatea armonizării metodologiei de calcul a obligaţiilor bugetare.

Principiile „aşezării juste a sarcinilor fiscale” şi ale „aşezării unitare a sarcinilor fiscale” impun ca plata atât a impozitului pe venit, cât şi a contribuţiei de sănătate să se facă în acelaşi mod, după o metodologie de calcul unitară, similară, respectiv.

1) prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 de lei;

2) prin deducerea din venitul din pensie a unei sume nesupusă contribuţiei de sănătate de 740 de lei.

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Este evaluator în specialitatea evaluare economică şi financiară a întreprinderilor şi expert contabil, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Cercetător de prestigiu şi profund cunoscător al fiscalităţii în practică, dr. N. Grigorie – Lăcriţa a încheiat şi executat mai multe contracte de cercetare ştiinţifică cu diferiţi agenţi economici din ţară şi străinătate, pe probleme de interes major, soluţiile oferite fiind susţinute de aceştia, de organizaţiile lor patronale şi sindicale, în îmbunătăţirea anumitor prevederi legale.

Fara comentarii

Scrie un comentariu