3 Decembrie, 2016

Brevetele de invenţie: ce se modifică de la 1 septembrie

Prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (publicată în Monitorul oficial nr. 365 din 30 mai a.c.) au fost aduse completări şi modificări atât la Codul de procedură civilă, cât şi la prevederi din alte acte normative. Reamintim că Legea nr. 76/2012 va intra în vigoare la 1 septembrie a.c., cu unele excepţii, iar anumite dispoziţii din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate şi completate, se vor aplica de la data de 1 ianuarie 2013.

În cele ce urmează, ne vom referi la modificările şi completările care vor fi aduse la Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie (republicată, cu modificările şi completările ulterioare), amendamente care vizează dispoziţiile privind transmiterea drepturilor şi apărarea drepturilor privind invenţiile.

■ Transmiterea drepturilor

Potrivit art. 45 şi urm. din legea privind brevetele de invenţii, dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg din brevet pot fi transmise în tot sau în parte. Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenţă, exclusivă sau neexclusivă, sau prin succesiune legală ori testamentară.

Transmiterea produce efecte faţă de terţi numai începând cu data publicării în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială a menţiunii transmiterii înregistrate la OSIM.

La cererea oricărei persoane interesate Tribunalul Bucureşti poate acorda o licenţă obligatorie la expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de la acordarea brevetului, socotindu-se termenul care expiră cel mai târziu.

Dispoziţiile citate mai sus privind transmiterea drepturilor se aplică numai dacă invenţia nu a fost aplicată sau a fost insuficient aplicată pe teritoriul României, iar titularul brevetului nu poate să îşi justifice inacţiunea şi dacă nu s-a ajuns la o înţelegere cu acesta privind condiţiile şi modalităţile comerciale de aplicare a invenţiei. În afara unor astfel de situaţii, o licenţă obligatorie poate fi autorizată de Tribunalul Bucureşti:

- în situaţii de urgenţă naţională;

- în alte situaţii de extremă urgenţă;

- în situaţii de utilizare publică, în scopuri necomerciale.

Licenţele obligatorii sunt neexclusive şi se acordă de Tribunalul Bucureşti, în condiţii determinate în ceea ce priveşte întinderea şi durata acestora, precum şi nivelul remuneraţiei cuvenite deţinătorului dreptului, stabilit în raport cu valoarea comercială a licenţelor acordate.

Licenţa obligatorie nu este transmisibilă decât împreună cu partea din întreprindere sau cu fondul de comerţ care beneficiază de această utilizare.

La solicitarea motivată, prezentată de persoana interesată, Tribunalul Bucureşti poate retrage licenţa obligatorie, atunci când circumstanţele care au condus la acordarea acesteia au încetat să mai existe, cu condiţia ca interesele legitime ale persoanei care a dobândit-o să fie protejate într-o manieră corespunzătoare. Licenţa nu va fi retrasă dacă circumstanţele care au determinat acordarea acesteia riscă să se producă din nou.

ATENŢIE! Prin modificările ce vor fi introduse la intrarea în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 76/2012, se prevede că hotărârile Tribunalului Bucureşti privind autorizarea utilizării unei licenţe obligatorii, precum şi cele privind remuneraţia prevăzută în raport cu utilizarea acesteia sunt supuse numai apelului la Curtea de Apel Bucureşti. Obsservăm că, în noua redactare dispare termenul de 15 zile de la comunicare, termen în care, în prezent, se poate face apelul.

Hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile privind acordarea sau, după caz, retragerea licenţei obligatorii se comunică de persoana interesată la OSIM, care le înregistrează în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie ori, după caz, în Registrul naţional al brevetelor de invenţie şi publică menţiunea acestor hotărâri în Bulentinul Oficial de Proprietate Industrială în termen de o lună de la comunicare.

Apărarea drepturilor privind invenţiile

Orice hotărâre luată de Comisia de examinare poate fi contestată la OSIM în termen de 3 luni de la comunicare. Contestaţia poate avea ca obiect şi o limitare a brevetului, în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a legii.

Orice persoană are dreptul să formuleze în scris şi motivat, la OSIM, o cerere de revocare a brevetului de invenţie, în termen de 6 luni de la publicarea menţiunii acordării acestuia, în condiţiile criteriilor impuse de lege. Contestaţia sau, după caz, cererea de revocare se soluţionează, în termen de 3 luni de la înregistrarea acesteia la OSIM, de către o comisie de reexaminare din Departamentul de apeluri din cadrul OSIM.

Atribuţiile comisiei de reexaminare, precum şi procedura de soluţionare a contestaţiilor şi a cererilor de revocare sunt prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi.

ATENŢIE! Prin modificările ce vor fi aduse de Legea nr.76/2012, dispoziţiile art. 57 vor fi în sensul că hotărârea Comisiei de reexaminare, motivată, se comunică părţilor în termen de 30 de zile de la pronunţare (şi nu 15 zile, cum prevede legea, în prezent,) şi poate fi atacată cu contestaţie la Tribunalul Bucureşti în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârile Tribunalului Bucureşti pot fi atacate numai cu apel la Curtea de Apel Bucureşti (în timp ce, în redactarea care este încă în vigoare, textul spune în termen de 15 zile de la comunicare hotărârile Tribunalului Bucureşti pot fi atacate cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti).

ATENŢIE! Urmează să fie modificate şi dispoziţiile privind solicitarea de măsuri provizorii.

Astfel, articolul 64 care conţine dispoziţii în acest sens va fi reformulat integral, astfel:

“Art. 64. – (1) Dacă titularul unui brevet de invenţie sau persoanele titulare ale unui drept de proprietate industrială protejat printr-un brevet de invenţie acordat de statul român şi succesorii lor în drept, deţinut în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cărora le-au fost încălcate drepturile patrimoniale conferite de brevet prin exploatarea invenţiei în mod abuziv, fără consimţământul titularului sau prin orice fapte de încălcare a drepturilor acestuia, sau orice altă persoană care exercită dreptul de proprietate industrială cu consimţământul titularului face dovada credibilă că dreptul său de proprietate industrială protejat printr-un brevet de invenţie face obiectul unei acţiuni ilicite, actuale sau iminente şi că această acţiune riscă să îi cauzeze un prejudiciu greu de reparat, poate să ceară instanţei judecătoreşti luarea unor măsuri provizorii.

(2) Instanţa judecătorească poate să dispună în special:

a) interzicerea încălcării sau încetarea ei provizorie;

b) luarea măsurilor necesare pentru a asigura conservarea probelor. Sunt aplicabile prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2005, cu completările ulterioare.

(3) Dispoziţiile procedurale aplicabile sunt cuprinse în dispoziţiile Codului de procedură civilă privitoare la măsurile provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală.

(4) Măsurile provizorii pot fi dispuse şi împotriva unui intermediar ale cărui servicii sunt utilizate de către un terţ pentru a încălca un drept protejat prin prezenta lege.”

Spre comparaţie, amintim că, în forma actuală dispoziţiile din acest articol prevăd că titularul de brevet, precum şi licenţiatul autorizat să utilizeze drepturile decurgând din brevetul de invenţie pot solicita instanţei judecătoreşti:

a) ordonarea unor măsuri asigurătorii, atunci când există un risc de încălcare a drepturilor decurgând dintr-un brevet şi dacă această încălcare riscă să cauzeze un prejudiciu ireparabil ori dacă există un risc de distrugere a elementelor de probă;

b) ordonarea după acordarea liberului de vamă a unor măsuri privind încetarea faptelor de încălcare a drepturilor decurgând din brevet, săvârşite de o terţă persoană cu ocazia introducerii în circuitul comercial a unor mărfuri importate, care implică o atingere a acestor drepturi.

Instanţa va putea dispune ca autorul încălcării drepturilor decurgând din brevet să informeze titularul de brevet asupra identităţii terţilor care au participat la producerea şi distribuirea mărfurilor în cauză, precum şi asupra circuitelor de distribuţie.

Măsurile asigurătorii vor putea fi ordonate cu plata de către reclamant a unei cauţiuni stabilite de instanţă.

Pentru ordonarea măsurilor asigurătorii sunt aplicabile dispoziţiile dreptului comun.

Instanţa va putea pretinde reclamantului să furnizeze orice elemente de probă de care acesta dispune, pentru a dovedi că este titularul brevetului încălcat ori al unui brevet a cărui încălcare este inevitabilă.

*

Pe marginea celor de mai sus privind legea brevetelor de invenţii, semnalăm şi o menţiune inclusă în informaţia de presă privind principalele concluzii ale recentului Consiliu European, şi anume privind agrearea compromisului privind brevetul european. După discuţii care s-au derulat pe parcursul a 20 de ani – se arată în comunicatul de presă – sediul Curţii Unificate pentru Brevete va fi la Paris, cu două centre tematice – la Londra şi la Munchen.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu