8 Decembrie, 2016

Baza de impunere stabilită prin estimare

Un recent ordin al preşedintelului ANAF aduce precizări metodologice privind stabilirea prin estimare a bazei de impunere, în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală.

Ordinul nr. 3389/2011 a fost publicat în Monitorul oficial nr. 804 din 14 noiembrie a.c.

Reglementarea de bază este dată de Codul de procedură fiscală care, prin art.67, prevede că organul fiscal stabileşte baza de impunere şi obligaţia fiscală de plată aferentă, prin estimarea rezonabilă a bazei de impunere, folosind orice probă şi mijloc de probă prevăzute de lege, ori de câte ori acesta nu poate determina situaţia fiscală corectă. Stabilirea prin estimare a bazei de impunere se efectuează în situaţii specifice.

● Una dintre acestea poate fi determinată de nedepunerea declaraţiei fiscale, ceea ce dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat. Stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale nu se poate face înainte de împlinirea unui termen de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea termenului legal de depunere a declaraţiei fiscale. În cazul contribuabililor care au obligaţia declarării bunurilor sau veniturilor impozabile, stabilirea din oficiu a obligaţiei fiscale se face prin estimarea bazei de impunere. Pentru impozitele, taxele şi contribuţiile administrate de ANAF, înştiinţarea pentru nedepunerea declaraţiilor şi stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale nu se face în cazul contribuabililor inactivi, atât timp cât se găsesc în această situaţie.

● Estimarea bazei de impunere se faceşi în situaţia în care care organele de inspecţie fiscală constată că evidenţele contabile sau fiscale ori declaraţiile fiscale sau documentele şi informaţiile prezentate în cursul inspecţiei fiscale sunt incorecte, incomplete, precum şi în situaţia în care acestea nu există sau nu sunt puse la dispoziţia organelor de inspecţie fiscală.

În situaţiile în care, potrivit legii, organele fiscale sunt îndreptăţite să stabilească prin estimare bazele de impunere, acestea identifică acele elemente care sunt cele mai apropiate situaţiei de fapt fiscale. Cuantumul obligaţiilor fiscale rezultate din estimarea bazei de impunere sunt stabilite sub rezerva verificării ulterioare, cu excepţia celor stabilite în cadrul unei inspecţii fiscale.

Pentru stabilirea prin estimare a bazei de impunere, organele fiscale pot folosi metode de stabilire prin estimare a bazelor de impunere, aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF. Or, în acest scop, Ordinul nr. 3389/2011, pe care l-am semnalat, vine să aducă precizările necesare. Astfel, se prevede că organele de inspecţie fiscală pot folosi următoarele metode de stabilire prin estimare a bazei de impunere:

- metoda sursei şi cheltuirii fondurilor;

- metoda fluxurilor de trezorerie;

- metoda marjei;

- metoda produsului/serviciului şi volumului;

- metoda patrimoniului net.

Selectarea metodelor de stabilire prin estimare a bazelor de impunere se va face în funcţie de situaţia identificată la contribuabil, sursele de informaţii, înscrisurile identificate şi de complexitatea activităţii verificate, cu luarea în calcul a mai multor elemente – descrise, nelimitativ,  de actul normativ – astfel încât estimarea să se apropie cât mai mult de realitate.

În final, echipa de inspecţie fiscală întocmeşte o notă de fundamentare care se supune avizării şefului de serviciu, după care se înaintează spre aprobare conducătorului activităţii de inspecţie fiscală.

În anexa la ordin sunt prezentate metodele de stabilire prin estimare a bazei de impunere, prin metodele prezentate mai sus.

Instrucţiunile de aplicare, de asemenea incluse în anexe, stabilesc activităţile necesare organelor de inspecţie fiscală pentru a selecta şi utiliza metodele de estimare a bazei impozabile a unui contribuabil în timpul inspecţiei fiscale. Instrucţiunile sunt destinate structurilor cu atribuţii de inspecţie fiscală din ANAF, în cadrul acţiunilor de inspecţie fiscală, în vederea aplicării metodelor de stabilire prin estimare a veniturilor sau cheltuielilor unui contribuabil. Pentru selectarea celei mai adecvate metode de stabilire prin estimare a bazei de impunere, organele de inspecţie fiscală vor avea în vedere următoarele elemente, fără a fi limitative:

- să se apropie cel mai mult de modul în care îşi desfăşoară activitatea contribuabilul;

- documentele sau informaţiile identificate să fie relevante pentru aplicarea unei metode;

- situaţiile specifice ale fiecărui contribuabil supus verificării;

- activităţile similare cu cele desfăşurate de alţi contribuabili, pentru realizarea unor comparaţii;

- să corespundă condiţiilor liberei concurenţe în situaţia în care nu se pot determina împrejurările concrete de desfăşurare a activităţii contribuabilului;

- documente sau informaţii identificate la terţe persoane în legătură cu activitatea contribuabilului.

După aprobarea metodei de estimare, echipa de inspecţie fiscală procedează la stabilirea prin estimare a bazei impozabile şi determină pentru perioada verificată impozite, taxe sau contribuţii datorate bugetului general consolidat, după caz.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu