19 Ianuarie, 2017

Avertismente privind moneda electronică şi moneda virtuală

Moneda virtuală nu este monedă naţională şi nici valută, iar acceptarea acesteia la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal. Totodată, moneda virtuală nu reprezintă o formă de monedă electronică, în înţelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică. 

Am citat, mai sus, dintr-un Comunicat al BNR care avertizează în legătură cu riscurile folosirii monedei virtuale.

Avem, de asemenea, preocupări recente de la Bruxelles, inclusiv opiniile legiuitorului român legat de proiecte comunitare de reglementare şi pe care le amintim mai jos. 

Ce este moneda electronică

În Monitorul Oficial nr. 437 din 2011 găsiţi publicată Legea nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică. Legea reglementează condiţiile de acces la activitatea de emitere de monedă electronică şi de desfăşurare a acestei activităţi, condiţiile de desfăşurare a activităţii de prestare de servicii de plată de către instituţiile emitente de monedă electronică, supravegherea prudenţială a instituţiilor emitente de monedă electronică, precum şi regimul privind răscumpărarea monedei electronice.

Activitatea de emitere de monedă electronică poate fi desfăşurată de către următoarele categorii de emitenţi de monedă electronică:

  • instituţii de credit;
  • instituţii emitente de monedă electronică, respective personae juridice autorizate;
  • furnizori de servicii poştale care emit monedă electronică potrivit cadrului legislativ naţional aplicabil;
  • Banca Centrală Europeană şi băncile centrale naţionale, atunci când acestea nu acţionează în calitate de autorităţi monetare sau în altă calitate ce implică exerciţiul autorităţii publice;
  • statele membre şi autorităţile lor regionale ori locale, atunci când acestea acţionează în calitatea lor de autorităţi publice.

Ca cerinţe minime de acces la activitate, legea dispune că orice entitate care intenţionează să emită monedă electronică pe teritoriul României trebuie să dispună de o autorizaţie, înainte de începerea acestei activităţi.

BNR poate acorda autorizaţie doar unei persoane juridice române constituite în baza Legii societăţilor nr. 31/1990.

Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor furnizează Băncii Naţionale a României, la cererea acesteia, informaţii cu privire la persoane şi entităţi expuse la risc de spălare a banilor şi finanţare a actelor de terorism.

Sediul real al instituţiei emitente de monedă electronică autorizate de Banca Naţională a României trebuie să se situeze pe teritoriul României. 

Moneda virtuală şi scheme care pot prezenta riscuri majore pentru utilizatori

Comunicatul BNR referitor la schemele de monedă virtuală, amintit la începutul materialului, a fost dat în contextul utilizării unor scheme de monedă virtuală (Bitcoin şi altele), Banca Naţională face o serie de precizări cu privire la riscurile asociate acestora:

“Utilizarea schemelor de monedă virtuală ca modalitate alternativă de plată prezintă potenţiale riscuri pentru sistemul financiar legate de lipsa reglementării şi a supravegherii, spălarea banilor, finanţarea terorismului, volatilitatea preţului şi lipsa unei securităţi adecvate, potrivit unui raport elaborat recent de către Banca Centrală Europeană. De asemenea, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a avertizat consumatorii cu privire la riscurile asociate cumpărării, deţţinerii şi tranzacţionării monedelor virtuale”. 

AvertizareaABE adresată consumatorilor cu privire la monedele virtuale

Autoritatea Bancară Europeană (ABE) emite această avertizare pentru a evidenţia posibilele riscuri cu care vă puteţi confrunta atunci când cumpăraţi, deţineţi sau tranzacţionaţi monede virtuale precum Bitcoin.

O monedă virtuală este o formă nereglementată de bani în format digital, care nu este emisă sau garantată de către o bancă centrală şi care poate servi drept mijloc de plată. Mai recent, moneda virtuală „Bitcoin” a pus bazele unei noi generaţii de monede virtuale peer-to-peer (de la egal la egal) descentralizate, denumite deseori cripto-monede. După creşterea recentă a monedei, zeci de alte monede virtuale au luat-o pe urmele monedei Bitcoin.

Cum funcţionează? Oferind moneda Bitcoin drept exemplu, monedele virtuale pot fi cumpărate pe o platformă de schimb folosind moneda convenţională. Apoi, acestea sunt transferate într-un cont Bitcoin personalizat, cunoscut drept „portofel digital”. Cu ajutorul acestui portofel, consumatorii pot trimite monede Bitcoin online oricărei persoane dispuse să le accepte, sau pot să le convertească înapoi într-o monedă fiduciară convenţională precum euro, lira sterlină sau dolarul.

Monede Bitcoin noi sunt generate online cu ajutorul unor programe informatice intensive cunoscute drept „Bitcoin miners”. Aceste programe permit consumatorilor să „extragă” mici cantităţi de monede prin rezolvarea unor algoritmi în mod intenţionat complecşi. Cu toate acestea, acumularea de masă monetară este limitată, astfel încât, în timp, se eliberează numai cantităţi mici.

Care sunt riscurile pe care trebuie să le cunoaşteţi? ABE a identificat mai multe caracteristici şi riscuri pe care trebuie să le cunoaşteţi atunci când cumpăraţi, deţineţi sau tranzacţionaţi monede virtuale.

Există posibilitatea să vă pierdeţi banii pe platforma de schimb. Pentru a cumpăra monede virtuale, puteţi cumpăra monede direct de la cineva care le deţine sau prin intermediul unei platforme de schimb. Aceste platforme tind să nu fie reglementate. În mai multe cazuri, platformele de schimb au dat faliment sau s-au prăbuşit – în unele cazuri din cauza atacurilor informatice din partea terţilor. ABE are cunoştinţă despre consumatori care au pierdut definitiv sume importante de bani deţinute pe aceste platforme.

Trebuie să ştiţi că platformele de schimb nu sunt bănci care îşi păstrează moneda virtuală sub forma unui depozit. Dacă o platformă de schimb pierde bani sau se prăbuşeşte, nu există o protecţie juridică specifică – spre exemplu, printr-o schemă de garantare a depozitului – care să vă acopere pierderile suferite din orice fonduri pe care aţi fi putut să le deţineţi pe platforma de schimb, chiar şi atunci când schimbul este înregistrat de către o autoritate naţională.

Banii dvs pot fi furaţi din portofelul dumneavoastră digital. După ce aţi cumpărat o monedă virtuală, aceasta este depozitată într-un „portofel digital”, pe un calculator, laptop sau smartphone. Portofelele digitale au o cheie publică şi o cheie sau parolă individuală care vă permite să le accesaţi. Însă portofelele digitale nu sunt impenetrabile pentru hackeri. Prin urmare, ca şi în cazul portofelelor convenţionale, banii pot fi furaţi din portofelul dumneavoastră digital. În plus, dacă pierdeţi cheia sau parola de la portofelul dvs. digital, moneda dumneavoastră virtuală poate fi pierdută pentru totdeauna. Nu există agenţii centrale care să înregistreze parolele sau să emită unele de înlocuire.

Nu sunteţi protejaţi când folosiţi monedele virtuale ca mijloace de plată.  

Valoarea monedei dumneavoastră virtuale se poate schimba rapid, putând chiar să ajungă la zero. Valoarea monedelor virtuale a fost foarte imprevizibilă şi poate foarte uşor să scadă şi să crească. Dacă popularitatea unei anumite monede virtuale scade, spre exemplu, dacă o altă monedă virtuală devine mai populară, atunci este foarte posibil ca valoarea acestora să scadă brusc şi permanent.

Tranzacţiile în moneda virtuală pot fi utilizate abuziv pentru activităţi infracţionale, inclusiv spălare de bani. Tranzacţiile în monede virtuale sunt publice, însă nu şi titularii şi beneficiarii acestor tranzacţii. Tranzacţiile sunt în mare parte nedetectabile şi asigură consumatorilor de monede virtuale un nivel ridicat de anonimitate. Prin urmare, este posibil ca reţeaua monedei virtuale să fie utilizată pentru tranzacţii asociate unor activităţi infracţionale, inclusiv spălarea de bani.

Puteţi fi supuşi plăţii unor obligaţii fiscale. Deţinerea de monede virtuale poate avea implicaţii fiscale, precum taxa pe valoare adăugată sau impozitarea plusvalorilor. Trebuie să aveţi în vedere dacă se aplică obligaţii fiscale în ţara dumneavoastră atunci când folosiţi monede virtuale. 

Opiniile României la proiecte comunitare de reglementare

Recent, Uniunea Europeană (Parlamentul European şi Consiliul) a declanşat un proiect de de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, precum şi de modificare a Directivei 101/2009.

Camera Deputaţilor a emis o Hotărâre (nr. 96/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 790/2016) privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă.

Camera Deputaţilor ia act că, deşi Directiva (UE) nr. 849/2015 reprezintă un pas înainte important în prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului, existenţa unor deficienţe în sistemul financiar mondial necesită măsuri suplimentare de îmbunătăţire a cadrului juridic în domeniu; prin urmare, propunerea de faţă abordează cinci probleme legate de finanţarea terorismului referitoare, în primul rând, la tranzacţiile suspecte efectuate prin intermediul monedelor virtuale, insuficient monitorizate de către autorităţi.

Se atrage atenţia asupra metodelor de plată virtuale, întrucât comunităţile electronice virtuale pot oferi un grad ridicat de anonimitate, iar profiturile pot fi transferate în lumea reală prin intermediul transferurilor electronice de fonduri, de exemplu, care, utilizate abuziv, pot duce la apariţia riscului de finanţare teroristă.

Hotărârea minteşte că România a solicitat definirea termenilor de monedă fiduciară şi furnizori de portofele digitale care oferă servicii de custodie a datelor de identificare necesare pentru accesarea monedelor virtuale, arătând că este necesară reglementarea domeniului monedelor virtuale, atât la nivelul României, cât şi al altor state membre, deşi există incertitudini referitoare la autoritatea competentă ce va realiza efectiv autorizarea, înregistrarea şi supravegherea acestor entităţi. 

Ai nevoie de Legea nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mihai Sintescu

Mihai Sintescu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu