Autorizarea antrepozitului de TVA

În materialul de faţă vă reamintim că, prin ordin al ministrului finanţalor publice, au fost modificate condiţiile pentru autorizarea antrepozitarului de taxă pe valoarea adăugată. 

Avem în vedere OMFP nr. 1058/2016 pentru modificarea şi completarea unor ordine ale ministrului finanţelor publice, în vigoare de la 14 iulie, data publicări în Monitorul Oficial, nr. 529/2016.

Ordinul modifică mai multe acte normative, dintre care ne oprim, aici, asupra modificărilor la Normele privind stabilirea procedurii şi a condiţiilor de autorizare a antrepozitului de taxă pe valoarea adăugată, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 104/2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 92/2016.

Normele precizează că sunt scutite de taxă pe valoarea adăugată livrările de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, definit după cum urmează:

a) pentru produse accizabile, orice locaţie situată în România, care este definită ca antrepozit fiscal, în sensul art. 336 pct. 3 din Codul fiscal;

b) pentru bunuri, altele decât cele de la lit. a), locaţiile definite ca atare prin prezentele norme.

Antrepozitul de taxă pe valoarea adăugată trebuie să fie autorizat să funcţioneze în această calitate de către MFP, cu excepţia antrepozitului de taxă pe valoarea adăugată pentru produse accizabile, pentru care autorizaţia de funcţionare ca antrepozit fiscal este valabilă în mod automat şi pentru funcţionarea ca antrepozit de TVA.

Autorizaţia de funcţionare a antrepozitului de taxă pe valoarea adăugată pentru alte bunuri decât produsele accizabile se emite de către MFP, prin comisia instituită în acest scop prin ordin al ministrului finanţelor publice, denumită în continuare Comisia.

Condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru autorizarea unui antrepozit de taxă pe valoarea adăugată sunt următoarele:

• locaţia urmează a fi folosită pentru depozitarea bunurilor prevăzute în normele de aplicare a scutirilor de taxă pe valoarea adăugată pentru traficul internaţional de bunuri, prevăzute la art. 295 alin. (1) din Codul fiscal, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice, şi prestarea serviciilor prevăzute în anexa la respectivele norme;
• locul este amplasat, construit şi echipat astfel încât să se prevină scoaterea bunurilor din acest loc fără plata taxei. În acest sens, locul care urmează să fie autorizat ca antrepozit de taxă pe valoarea adăugată trebuie să fie strict delimitat (acces propriu, împrejmuire), iar activitatea ce se desfăşoară în acest loc trebuie să fie independentă de alte activităţi desfăşurate de persoana care solicită autorizarea şi care nu au legătură cu activitatea de antrepozit de taxă pe valoarea adăugată;
• locul nu este folosit pentru vânzarea cu amănuntul a bunurilor, cu excepţiile prevăzute de normele de aplicare a scutirilor de taxă pe valoarea adăugată pentru traficul internaţional de bunuri, prevăzute la art. 295 alin. (1) din Codul fiscal, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice;
• în cazul unei persoane fizice care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta să nu fi fost condamnată în România în mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită, să nu fi fost condamnată pentru o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Codul vamal, de Legea pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, de Legea contabilităţii, de Legea societăţilor;
• în cazul unei persoane juridice care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat, nici persoana însăşi, nici administratorii acesteia să nu fi fost condamnaţi pentru infracţiunile enumerate la punctul anterior;
• persoana care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie să dovedească faptul că poate îndeplini cerinţele prevăzute la art. 11 din Norme;
• persoana care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat să nu înregistreze obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;
• persoana care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat să fie înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform prevederilor art. 316 din Codul fiscal (aceasta fiind noua redactare aprobată prin OMFP nr. 1058/2016, menţionat la începutul materialului nostru);
• persoana care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat nu se află în procedura falimentului sau de lichidare. 

În ce priveşte condiţia modificată, în redactarea anterioară Normele făceau trimiere la acelaşi articol 316, dar cu încadrare în dispoziţile alineatului 11 care tratează despre situaţiile în care organele fiscale competente anulează înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA. Or, noua formă a Normelor face trimiterea cuprinzătoare, la toate dispoziţiile din art. 316 din Codul fiscal care prevăd obligaţii privind înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA. 

Ai nevoie de Codul fiscal? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!