4 Decembrie, 2016

Anticipări de politici fiscale pentru perioada următoare

În timp ce 2014 nu ar trebui să mai aducă modificări substanțiale în sensul creșterii sarcinii fiscale datorate de populație, ar exista o fereastră pentru anumite inovații în anul 2015 și apoi în anii electorali 2017, 2014 și 2016.

Totuşi, schimbarea politică recentă de la vârful ministerului de finanțe (preluarea portofoliului de către o tehnocrată cu studii de economie efectuate în cadrul Universităţii Harvard) ar crea premisele teoretice pentru anumite modificări, cum ar fi cota unică. Cu toate acestea, eşalonul imediat inferior din structura Ministerului de Finanţe (format din secretari de stat pe politici fiscale, președintele ANAF etc.) a rămas același.

Experiența de muncă din instituțiile de învățământ străine probabil nu a asigurat o înțelegere de substanță a sistemului fiscal românesc și, prin urmare, noul ministru ar putea întâmpina probleme în a se impune în fața eșaloanelor inferioare din cadrul ministerului pe care îl conduce.

Cota unică, subiect de campanie electorală

Din perspectiva persoanelor juridice, nu sunt preconizate schimbări. Oricum, din pricina politicii de deductibilități la calculul impozitului pe profit (cum ar fi deductibilitatea limitată autoturisme), se poate estima o cotă efectivă de aproximativ 19-20%.

Dacă mai adăugăm că, spre deosebire de majoritatea statelor europene, în Romania aceeași bază impozabilă este supusă și impozitului pe dividende, rezultă o cotă de impunere de aproximativ 35%. Astfel, reiese că profiturile întreprinderilor sunt impozitate, în Romania, cu o cotă peste media europeană.

Din perspectiva persoanelor fizice, cota unică pare a nu mai fi agreată de decidenții zilei, ministrul pentru buget în funcţie susţinând chiar ineficacitatea acesteia în activitatea de cercetare pe care a desfăşurat-o înainte de a primi portofoliul Bugetului.

Impozitul pe venit, încotro?

Contribuţiile reprezentând impozitul pe venit datorat de persoane fizice au, în acest moment, o pondere foarte redusă în construcția bugetară (aproximativ 3,3% din PIB) în comparație cu media europeană (aproximativ 7,7% din PIB). Prin urmare, la nivel teoretic este loc de creștere.

Cu toate acestea, analiza ar trebui făcută din perspectiva poverii fiscale totale, luând în calcul impozitul pe venit, contribuțiile sociale ale angajatului și angajatorului. Astfel, ar rezulta că rata implicită de impozitare este relativ mare prin comparație cu media europeană, și prin urmare nu ar trebui să se pună problema unei creșteri. Rămâne discuția legată de distribuția poverii fiscale care ține cont că nivelul maxim de impozitare (din perspectiva cotei) este atins la venituri foarte apropiate de venitul salarial minim din România.

Tehnic vorbind, există câteva măsuri care pot fi implementate pentru a atinge obiectivul politic și social de diminuare a sarcinii fiscale suportate de persoanele fizice care obțin venituri reduse. Astfel, din perspectiva impozitului pe venit, o variantă este modificarea politicii de acordare a deducerii personale la calculul bazei de impunere (acordarea acesteia la venituri brute mai mari decât acum, creșterea deducerii personale, alinierea politicilor de deduceri personale aplicabile veniturilor din salarii și la nivelul veniturilor din pensii).

Din perspectiva contribuțiilor la asigurări sociale (CAS), alternativa tehnică la diminuarea cu 5% ce a revenit în discursul politic ar fi reducerea CAS pentru anumite categorii pentru o perioadă determinată (salariați tineri sau peste o anumită vârstă) sau o cotă de CAS redusă pentru persoanele care obțin venituri mici sub un anumit plafon. Din păcate, pierderile la buget vor trebui compensate prin continuarea politicii de lărgire a bazei de impozitare (şi, deci, majorarea plafonului minim la care se asigură cei care obțin venituri din activități independente și obligarea la plata acestor contribuții indiferent dacă obțin venituri din mai multe surse).

Viitorul taxei pe valoarea adăugată

În aria TVA, probabil că nu vor fi modificări majore în legislația românească în viitorul apropiat. Oricum, din perspectiva suportabilității, cota de impunere este aproape de cel mai înalt nivel posibil în UE și oricum mult peste media europeană. Limita de aplicare a regimului de scutire TVA a întreprinderilor mici (220.000 de lei) se află la un nivel peste media europeană, însă cota alarmantă a evaziunii fiscale nu ar trebui să conducă la diminuarea acestuia.

Lupta pentru combaterea evaziunii fiscale

La nivelul procedurilor fiscale de administrare și control, evaziunea fiscală majoră, gradul redus de conformare și dificultatea în respectarea și aplicarea legislației sunt motive suficiente să ne așteptăm la modificări majore.

Astfel, procesul de restructurare a ANAF început anul trecut va continua. Cu toate acestea, efectele acestor schimbări de sistem se vor vedea abia după o perioadă mai lungă de implementare. Prin programul RAMP, autoritățile fiscale beneficiază de o finanțare semnificativă din partea Băncii Mondiale (aproximativ 80 de milioane USD pentru patru ani) pentru îmbunătățirea sistemului de administrare fiscală. Primele efecte ale acestui program în sensul creșterii capacității de administrare ar trebui să fie înregistrate începând cu anul 2015.

Impozitul pe construcţii speciale – la analiză

Noul impozit pe construcții speciale introdus începând cu anul 2014 a generat o reacție majoră din partea marilor contribuabili care au fost afectați semnificativ din punct de vedere financiar de această măsură.

La nivel declarativ, reprezentanții ministerului de finanțe susțin că se reanalizează așezarea acestei taxe din perspectiva suportabilității. În mod evident, acest lucru ar trebui înfăptuit până la data de 25 mai 2014, când devine scadentă plata primei rate aferente acestui an. Ca măsuri vizate, este de aşteptat mai puțin reducerea cotei și mai mult restrângerea bazei de impunere (cum ar fi restrângerea tipurilor de construcții subiect de taxă, stabilirea drept bază a valorii nete și nu a valorii brute, așa cum este definit acum etc.).

Predictibilitatea, „le mot d’ordre” al strategiei fiscal-bugetare pentru următorii patru ani

Probabil că cea mai importantă așteptare este cea legată de predictibilitatea măsurilor fiscale. Această ţintă nu poate fi atinsă decât în măsura în care există un obiectiv economic pe un termen mediu și lung, necesar a fi asumat politic. Astfel, e de dorit ca programele politice care vor fi prezentate alegătorilor în cele două runde electorale din acest an vor analiza în mod fundamentat situația actuală și vor propune abordări care pot fi păstrate pentru cel puțin o perioadă de patru ani înainte.

Alin Chitu_Tuca Zbarcea & AsociatiiAutor:
Alin Chitu
Tax Partner
Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax


(P) Acum poţi cumpăra online acte normative actualizate la zi (format PDF, MOBI) de pe
 Lege5.ro! Lege5 este un soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.

Foto: Sxc.hu

Despre autor  ⁄ Ţuca Zbârcea şi Asociaţii

Ţuca Zbârcea & Asociaţii este o firmă de avocatură de tip „full service”, având un portofoliu format din numeroase companii naţionale şi multi-naţionale, importante instituţii financiare, precum şi autorităţi publice şi instituţii guvernamentale. Ţuca Zbârcea & Asociaţii oferă servicii pluridisciplinare prin intermediul echipei de avocaţi, propriilor divizii de specialitate sau reţelei de colaborări teritoriale şi internaţionale. Cu o echipă formată din peste 100 de avocaţi în cadrul biroului din Bucureşti. Ţuca Zbârcea & Asociaţii operează un sediu secundar în Cluj-Napoca, cât şi un birou de reprezentanţă în Madrid, Spania. Date de contact: Tel.: + 40 21 204 88 90, fax: + 40 21 204 88 99, e-mail: office@tuca.ro, web: www.tuca.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu