8 Decembrie, 2016

Administrarea societăţilor comerciale în sistemul dualist

Sistemul dualist presupune organizarea conducerii societăţii prin înfiinţarea a două organe de conducere, respectiv directoratul şi consiliul de supraveghere.

Trebuie precizat că acest tip de administrare este opţional, orice societate putând opta între sistemul unitar de administrare şi sistemul dualist.

Dacă societatea pe acţiuni optează pentru un sistem dualist de administrare, în toate facturile, prospectele şi alte documente întrebuinţate în comerţ, emanând de la societate, trebuie să se menţioneze pe lângă denumirea, forma juridică, sediul social, numărul din registrul comerţului şi codul unic de înregistrare şi menţiunea „societate administrată în sistem dualist”.

În sistemul dualist, prin actul constitutiv, se va menţiona că societatea pe acţiuni este administrată de un directorat şi un consiliu de supraveghere.

A. Directoratul

Directoratul este format dintr-un număr impar de membri, legea acceptând şi varianta unui singur membru, care se va numi director general unic.

Societăţile pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare sunt obligate la constituirea unui directorat format din cel puţin trei membri.

Calitatea de membru al directoratului o poate avea persoana fizică care îndeplineşte condiţiile impuse de lege pentru a fi fondator.

Dispoziţiile art. 1371 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 sunt aplicabile şi membrilor directoratului. Prin urmare, aceştia nu pot încheia cu societatea contract de muncă.

Membrii directoratului sunt desemnaţi de consiliul de supraveghere, care numeşte dintre aceştia şi preşedintele directoratului. Membrii directoratului nu pot fi concomitent şi membrii ai consiliului de supraveghere.

Persoana numită ca membru al directoratului trebuie să accepte numirea în mod expres şi să încheie din acel moment o asigurare de răspundere profesională.

Membrii directoratului nu vor putea să îndeplinească, fără autorizarea consiliului de supraveghere, calitatea de director, administrator, membru al directoratului ori al consiliului de supraveghere, cenzor sau, după caz, auditor intern ori asociat cu răspundere limitată în alte societăţi concurente sau cu acelaşi obiect de activitate şi nu vor putea exercita acelaşi comerţ pe cont propriu sau pe contul altei persoane, sub sancţiunea revocării şi răspunderii pentru daune.

Raporturile dintre membrii directoratului şi societate sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la mandat şi de legea societăţilor comerciale.

Durata mandatului membrilor directoratului este stabilită prin actul constitutiv, însă nu poate depăşi patru ani.

Directoratul are obligaţia înregistrării la Oficiul Registrului Comerţului a numirii primilor săi membri, precum şi a tuturor modificărilor intervenite ulterior cu privire la schimbarea membrilor directoratului. De asemenea, membrii directoratului sunt obligaţi să depună la registrul comerţului specimene de semnătură.

În cazul societăţii pe acţiuni, organizată în sistem dualist, atribuţiile de conducere revin în exclusivitate directoratului, astfel, acesta având obligaţia de a îndeplini toate actele necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii, cu excepţia celor prevăzute în sarcina consiliului de supraveghere şi a adunării generale a acţionarilor.

Directoratul îşi desfăşoară activitatea sub controlul consiliului de supraveghere. Cel puţin o dată la trei luni directoratul prezintă un raport consiliului de supraveghere cu privire la conducerea societăţii şi la activitatea sa.

În virtutea atribuţiilor sale de control, consiliul de supreveghere poate solicita directoratului orice informaţie pe care o consideră necesară şi poate efectua verificări ale activităţii societăţii.

Directoratul are obligaţia de a înainta consiliului de supraveghre situaţiile financiare anuale şi raportul său anual, împreună cu propunerea sa detaliată cu privire la distribuirea profitului rezultat din bilanţul exerciţiului financiar.

Directoratul poate decide doar în prezenţa a cel puţin jumătate din membrii săi, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Deciziile directoratului se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Membrii directoratului pot fi reprezentaţi la întrunirile directoratului doar de către alţi membri. Un membru al directoratului poate reprezenta un singur membru absent.

Este permisă şi participarea la întruniri prin mijloacele de comunicare la distanţă, în condiţiile art. 15320 din Legea nr. 31/1990.

Ca şi în sistemul unitar, legea prevede şi în acest caz posibilitatea de a decide cu votul unanim al membrilor, exprimat în scris, fără a mai fi necesară întrunirea directoratului. De la această procedură sunt exceptate deciziile privind situaţiile financiare anuale.

Membrii directoratului sunt răspunzători pentru neîndeplinirea obligaţiilor ce le revin şi pentru prejudiciul cauzat societăţii.

Sunt absolviţi de răspundere membrii directoratului care au făcut să se consemneze în registrul deciziilor directoratului opoziţia lor faţă de actele sau omisiunile incriminate şi au înştiinţat despre aceasta pe cenzorii sau auditorii interni şi auditorul financiar.

Acţiunea în răspundere îndreptată împotriva membrilor directoratului este supusă dispoziţiilor art. 155 şi 1551 din Legea nr. 31/1990, modificată.

B. Consiliul de supraveghere

Numărul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv, însă acesta nu poate fi mai mic de 3 şi mai mare de 11.

Primii membri ai consiliului de supraveghere sunt numiţi prin actul constitutiv, urmând ca, ulterior, candidaţii pentru posturile de membru să fie nominalizaţi de către membrii în funcţie şi numiţi de către adunarea generală a acţionarilor.

Membrii aleg din rândul lor un preşedinte al consiliului de supraveghere.

În situaţia în care, din orice cauză, numărul membrilor consiliului de supraveghere scade sub numărul legal, directoratul trebuie să convoace, fără întârziere, adunarea generală a acţionarilor, care va face numirile necesare.

Persoana numită ca membru al consiliului de supraveghere trebuie să accepte numirea în mod expres şi să încheie din acel moment o asigurare de răspundere profesională.

Durata mandatului membrilor consiliului de supraveghere este stabilită prin actul constitutiv, însă nu poate fi mai mare de patru ani. Excepţie face mandatul primilor membri, care nu poate fi mai mare de 2 ani.

Poate fi membru al consiliului de supraveghere o persoană fizică sau juridică. În cazul persoanei juridice, aceasta trebuie să îşi desemneze un reprezentant permanent, persoană fizică. Acest reprezentant trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi un membru al consiliului de administraţie, persoană fizică.

În situaţia în care persoana juridică îşi revocă reprezentantul, ea are obligaţia de a numi în acelaşi timp un înlocuitor. Reprezentantul este solidar răspunzător cu persoana juridică pe care o reprezintă pentru prejudiciul cauzat societăţii.

Calitatea de membru al consiliului de supraveghere o poate avea persoana fizică care îndeplineşte condiţiile impuse de lege pentru a fi fondator.

Dispoziţiile art. 1371 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 sunt aplicabile şi membrilor consiliului de supraveghere. Prin urmare, aceştia nu pot încheia cu societatea contract de muncă.

Conform art. 15316 din Legea nr. 31/1990, o persoană fizică nu poate exercita concomitent mai mult de 5 mandate de membru al consiliului de supraveghere în societăţi pe acţiuni al căror sediu se află pe teritoriul României.

Este exceptat de la această regulă acel membru al consiliului de administraţie care deţine cel puţin o pătrime din totalul acţiunilor societăţii sau este membru în consiliul de supraveghere al unei societăţi care deţine pătrimea arătată.

Un membru al consiliului de supraveghere care încalcă aceste dispoziţii va pierde primul mandat obţinut în acest fel şi va fi obligat la restituirea către societate a remuneraţiei şi a tuturor beneficiilor primite în aceste condiţii. Deciziile la care el a luat parte vor rămâne însă valabile.

Remuneraţia membrilor consiliului de supraveghere este stabilită prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale a asociaţilor. Orice altă formă de creditare a directorilor de către societate este strict interzisă de lege.

Consiliul de supraveghere are, în principal, următoarele atribuţii principale:

- exercită controlul permanent asupra conducerii societăţii de către directorat;

- numeşte şi revocă membrii directoratului;

- verifică conformitatea cu legea, cu actul constitutiv şi cu hotărârile adunării generale ale operaţiunilor de conducere a societăţii;

- raportează cel puţin o dată adunării generale a acţionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfăşurată.

În cazuri excepţionale şi justificat de interesul societăţii, consiliul de supraveghere poate convoca adunarea generală a acţionarilor.

Deşi consiliul nu are atribuţii de conducere, prin actul constitutiv, pot fi stabilite tipuri de operaţiuni ce nu pot fi îndeplinite decât cu acordul consiliului de supraveghere. În lipsa acestui acord, directoratul va cere acordul adunării generale ordinare, care va decide în această privinţă cu o majoritate legală de 3 pătrimi din numărul voturilor acţionarilor prezenţi.

Membrii consiliului de supraveghere sunt obligaţi să participe la adunările generale ale acţionarilor.

Consiliul de supraveghere se întruneşte cel puţin o dată la trei luni, este convocat de preşedinte, acesta fiind şi cel care prezidează întrunirea.

Consiliul de supraveghere poate fi convocat şi la cererea a cel puţin 2 membrii ai săi sau la cererea directoratului. În acest caz, consiliul se va întruni în cel mult 15 zile de la convocare.

Membrii consiliului de supraveghere pot fi reprezentaţi la întruniri doar de către alţi membri. Un membru al consiliului poate reprezenta un singur membru absent.

Este permisă şi participarea la întruniri prin mijloacele de comunicare la distanţă, în condiţiile art. 15320 din legea nr. 31/1990.

Consiliul de supraveghere decide cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În caz de paritate a voturilor, preşedintele va avea votul decisiv.

La fiecare sedinţă a consiliului de supraveghere, se va întocmi un proces – verbal care va cuprinde numele participanţilor, ordinea de zi, ordinea deliberărilor, deciziile luate, numărul de voturi întrunite şi opiniile separate şi va fi semnat de către preşedintele de sedinţă şi de către cel puţin un alt membru.

Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel puţin doi membri ai consiliului şi însărcinate cu desfăşurarea de investigaţii şi elaborarea de recomandări pentru consiliu în domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului, ai consiliului de supraveghere sau a personalului, sau nominalizarea candidaţilor pentru diferite posturi de conducere.

Preşedintele directoratului poate fi numit membru în comitetul de nominalizare, însă nu dobândeşte în acest fel calitatea de membru în consiliu. Cel puţin un membru al fiecărui comitet trebuie să fie independent, iar în ceea ce priveşte consiliul de audit, cel puţin un membru trebuie să deţină experienţa relevantă în domeniu.

În ceea ce priveşte societăţile ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare, acestea sunt obligate la crearea unui comitet de audit.

Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocaţi de către adunarea generală a acţionarilor, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul voturilor acţionarilor prezenţi.

Membrii consiliului de supraveghere răspund personal pentru nerespectarea obligaţiilor faţă de societate şi solidar în condiţiile art.73 din lege.

Sunt absolviţi de răspundere membrii consiliului de supraveghere care au făcut să se consemneze în registrul deciziilor consiliului opoziţia lor faţă de actele sau omisiunile incriminate şi au înştiinţat despre aceasta auditorii interni şi auditorul financiar.

Acţiunea în răspundere îndreptată împotriva membrilor consiliului de supraveghere este supusă dispoziţiilor art. 155 şi 1551 din legea nr. 31/1990 modificată.

Despre autor  ⁄ Redacţia

Materialele semnate de redacţia LegeStart reprezintă un efort comun de vă oferi informaţii de interes general din multiple domenii, strânse de echipă sau prezentate de partenerii noştri.

Fara comentarii

Scrie un comentariu