10 Decembrie, 2016

Acte necesare pentru stabilirea domiciliului unui străin în România

Modul în care se poate obţine stabilirea domiciliului unui străin pe teritoriul României se găseşte reglementat în O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 421 din data de 5/06/2008, completată de O.U.G. nr. 12/2010.

Stabilirea domiciliului în România se aprobă, la cerere, de către şeful Autorităţii pentru străini.

Străinii titulari ai unui drept de şedere temporară în scop de studii nu pot solicita stabilirea domiciliului în România.

Condiţii de stabilire a domiciliului în România

Dreptul de şedere permanentă se acordă, la cerere, pe perioadă nedeterminată, străinilor titulari ai unui drept de şedere, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au avut o şedere continuă şi legală pe teritoriul României în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:

(i) şederea va fi considerată continuă atunci când perioada de absenţă de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni consecutive şi nu depăşeşte în total 10 luni;

(ii) şederea va fi considerată legală atunci când împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul naţional;

(iii) la stabilirea perioadei de şedere continuă şi legală se ia în calcul jumătate din perioada de şedere în scop de studii;

(iv) la stabilirea perioadei de şedere continuă şi legală nu se ia în calcul şederea conferită de viza diplomatică sau de serviciu şi nici şederea obţinută pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier;

b) fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim net pe economie, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români;

c) fac dovada asigurării sociale de sănătate;

d) fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, în condiţiile legii;

e) cunosc limba română cel puţin la un nivel satisfăcător;

f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi siguranţa naţională.

Străinilor de origine română sau născuţi în România, precum şi celor a căror şedere este în interesul statului român, li se poate acorda dreptul de şedere permanentă fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la lit. a)-e).

Străinilor care fac dovada că au efectuat investiţii de minimum 1.000.000 de euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de şedere permanentă fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la lit. a) şi b).

În cazul în care ambii părinţi ai străinului minor sunt titulari ai dreptului de şedere permanentă, acesta obţine stabilirea domiciliului în România o dată cu părinţii săi.

În cazul în care numai unul dintre părinţi este titular al dreptului de şedere permanentă, este necesar consimţământul celuilalt părinte, în formă autentică.

Documente necesare aprobării stabilirii domiciliului în România

Străinii titulari ai unui drept de şedere permanentă trebuie să depună personal la formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări o cerere-tip însoţită de următoarele documente:

a) documentul de trecere a frontierei de stat;

b) acte doveditoare privind deţinerea legală a spaţiului de locuit;

c) acte doveditoare privind mijloacele de întreţinere;

d) dovada asigurării sociale de sănătate;

 e) certificat de cazier judiciar, eliberat de autorităţile române.

Cu prilejul depunerii cererii, solicitanţii vor susţine un interviu în vederea stabilirii nivelului de cunoaştere a limbii române.

Aprobarea cererii de stabilire a domiciliului în România

Dreptul de şedere permanentă se aprobă de către şeful Oficiului Român pentru Imigrări.

Cererile se analizează de către o comisie special constituită, prin dispoziţie a şefului Oficiului Român pentru Imigrări, comisie care formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte.

Termenul de soluţionare a cererilor este de maximum 6 luni de la data înregistrării. Pentru motive obiective, şeful Oficiului Român pentru Imigrări poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu înştiinţarea solicitantului.

Aprobarea se comunică în scris solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluţionarea cererii.

În termen de 30 de zile de la primirea comunicării, străinul căruia i s-a aprobat dreptul de şedere permanentă în România este obligat să se prezinte la formaţiunea teritorială a  Oficiului Român pentru Imigrări unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării permisului de şedere permanentă.

Acordarea dreptului de şedere permanentă pentru străinii membri de familie ai cetăţenilor români se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.

Respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România

Dacă în urma depunerii cererii pentru stabilirea domiciliului în România comisia constată că nu sunt îndeplinite condiţiile obligatorii şi/sau nu există toate actele necesare soluţionării cererii, aceasta propune şefului Oficiului Român pentru Imigrări refuzul acordării dreptului de şedere permanentă.

Refuzul, precum şi motivele care au stat la baza acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluţionarea cererii.

Refuzul acordării dreptului de şedere permanentă poate fi atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti.

Refuzul acordării dreptului de şedere permanentă nu produce efecte juridice asupra dreptului de şedere al titularului cererii.

Despre autor  ⁄ Ioana Popa

Ioana Popa este redactor la LegeStart din anul 2011. A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.

Comentarii

  • Răspunde
    octombrie 23 2013

    buna sunt cetatean roman iar sotul nationalitate olandeza.sotul vrea sa fie inregristrat in tara noastra pentru a ne putea cumpara o casa unde trebuie mers si dc acte necesare sunt nevioe.multumesc

  • Răspunde
    Burada
    noiembrie 30 2016

    Sant cetatean Roman si sant casatorita cu un cetatean African de doi ani. Ce ne trebuie pt ca el sa devina un cetatean Roman?

Scrie un comentariu