6 Decembrie, 2016

Acte administrative fiscale: anulare, desfiinţare sau îndreptări de erori materiale

Actul administrativ fiscal poate fi modificat, anulat sau desfiinţat în condiţiile Codului de procedură fiscală. Mai jos găsiţi detalii despre fiecare din aceste situaţii.

Anularea sau desfiinţarea actelor administrative fiscale

În caz de anulare sau desfiinţare – totală sau parţială – a actelor administrative fiscale prin care s-au stabilit creanţe fiscale, procedura atrage după sine şi anularea, desfiinţarea sau modificarea actelor administrative fiscale prin care s-au stabilit creanţe fiscale accesorii aferente creanţelor fiscale principale individualizate în actele administrative fiscale anulate ori desfiinţate.

Tot ca o consecinţă are loc, de asemenea, anularea, desfiinţarea ori modificarea actelor administrative fiscale subsecvente emise în baza actelor administrative fiscale anulate sau desfiinţate.

Ca regulă, vorbim aici despre anularea ori desfiinţarea cu titlu irevocabilă, potrivit legii, a actelor administrative fiscale. În ce priveşte actele subsecvente, acestea se anulează, desfiinţează sau se modifică – după caz – chiar dacă actele administrative fiscale prin care s-au stabilit creanţe fiscale accesorii sau actele administrative fiscale subsecvente au rămas definitive în sistemul căilor administrative de atac sau judiciare.

În acest caz, organul fiscal emitent, din oficiu sau la cererea contribuabilului, va emite un nou act administrativ fiscal, prin care va desfiinţa sau modifica în mod corespunzător actele administrative fiscale prin care s-au stabilit creanţe fiscale accesorii sau actele administrative fiscale subsecvente.

Se anulează ori se desfiinţează, total sau parţial, chiar dacă împotriva acestora s-au exercitat sau nu căi de atac, actele administrative fiscale prin care s-au stabilit, în mod eronat, creanţe fiscale accesorii aferente creanţelor fiscale principale prin orice modalitate.

Îndreptarea erorilor din actele administrative fiscale

Organul fiscal poate îndrepta erorile materiale din cuprinsul actului administrativ fiscal, din oficiu sau la cererea contribuabilului, dar NU şi în cazul actelor administrative fiscale pentru care s-au exercitat căile de atac prevăzute de lege, iar soluţia este definitivă.

Potrivit art. 48 din Codul de procedură fiscală, prin erori materiale se înţelege orice greşeli de redactare, omisiuni sau menţiuni greşite din actele administrative fiscale, cu excepţia acelora care atrag nulitatea actului administrativ fiscal, potrivit legii, sau care privesc fondul actului administrativ fiscal.

Erori constate de organul fiscal. În cazul în care după comunicarea actului administrativ fiscal organul fiscal constată, din oficiu, că există erori în cuprinsul său, acesta comunică contribuabilului un act de îndreptare a erorii. materiale.

Erori constatate de contribuabil. În situaţia în care îndreptarea erorii este solicitată de contribuabil, dacă organul fiscal constată că cererea de îndreptare a erorii este întemeiată, emite şi comunică contribuabilului actul de îndreptare a erorii. Dacă cererea de îndreptare a erorii nu este întemeiată, organul fiscal respinge cererea printr-o decizie ce se comunică contribuabilului.

Cum se poate face corectarea erorilor. Dacă îndreptarea erorii se face prin adăugări sau ştersături operate în cuprinsul actului administrativ fiscal, acestea vor fi semnate şi ştampilate de organul fiscal, în caz contrar nefiind luate în considerare. Îndreptarea erorii va fi operată pe toate exemplarele originale ale actului administrativ fiscal.

Comunicarea de către organul fiscal. După efectuarea îndreptării erorii, organul fiscal are obligaţia de a comunica contribuabilului sau oricărei alte persoane interesate, de îndată, operaţiunea efectuată. În cazul în care îndreptarea erorii nu se poate efectua direct pe actul administrativ fiscal, se emite un nou act administrativ fiscal care, de asemenea, va fi comunicat contribuabilului.

Regimul contestaţiei. Actul de îndreptare a erorii şi decizia de respingere a cererii de îndreptare a erorii urmează regimul juridic al actului iniţial şi pot fi contestate în condiţiile legii în care putea fi contestat actul iniţial.

Care este regimul plăţilor deja făcute înainte de corectarea erorilor?

În situaţia în care, ulterior efectuării plăţii obligaţiilor fiscale, la termenul şi în cuantumul stabilit de reglementările legale în materie, contribuabilii constată erori în documentele de plată, pot solicita organului fiscal competent corectarea erorilor, plata fiind considerată ca efectuată la data debitării contului contribuabilului, cu condiţia creditării unui cont bugetar.

La cererea justificată a contribuabililor şi după analiza fişei de evidenţă analitică a plătitorilor, precum şi a documentelor de plată a obligaţiilor bugetare, organele fiscale teritoriale, pe baza unui referat aprobat de conducătorul unităţii fiscale, vor solicita unităţilor de trezorerie competente efectuarea transferurilor de sume în conturile bugetare corespunzătoare, în conformitate cu voinţa de plată a contribuabilului exprimată în cerere. Contribuabilul va furniza orice alte informaţii sau documente solicitate de organul fiscal competent, în legătură cu situaţia sa fiscală.

Soluţia a fost dată de Comisia Centrală Fiscală, prin Decizia nr. 1/2006, publicată în Monitorul oficial nr. 377/2006, privind aplicarea unitară a unor prevederi referitoare la Codul de procedură fiscală.

(P) Caută orice dosar aflat în instanţă în Lege5 Online! Lege5 este un soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu