2 Decembrie, 2016

Acordarea vizei pentru intrarea în România şi prelungirea dreptului de şedere (IV)

Viza constă în autorizaţia, materializată prin aplicarea unui colant pe un document de trecere a frontierei de stat valabil sau, după caz, pe fila separată pentru aplicarea vizei, care conferă titularului dreptul să solicite tranzitul aeroportuar, tranzitul ori şederea temporară pentru o perioadă determinată.

Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situaţia în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constată de către organele Poliţiei de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România.

Reprezentanţii poliţiei de frontieră române solicită, de regulă, fiecărui străin să dovedească îndeplinirea condiţiilor de intrare şi şedere în România. Dacă îndeplinirea acestor condiţii nu este probată, străinului i se poate refuza intrarea în România, chiar dacă el deţine o viză valabilă.

Notă: Informaţii despre condiţiile privitoare la intrarea străinilor, motivele de nepermitere a intrării în România şi cererea de acordare a vizei găsiţi în prima parte. În partea a doua şi în partea a treia sunt informaţii despre viza de tranzit aeroportuar, viza de tranzit, viza de scurtă şedere, viza de scurtă şedere pe bază de invitaţie şi viza de lungă şedere.

PRELUNGIREA DREPTULUI DE ŞEDERE TEMPORARĂ ÎN ROMÂNIA

1. Condiţii

Străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă şedere, precum şi celor care sunt exceptaţi de la obligativitatea obţinerii vizei de lungă şedere li se poate prelungi dreptul de şedere temporară de către Oficiul Român pentru Imigrări sau de formaţiunile sale teritoriale, în condiţiile prevăzute în prezenta secţiune.

Dreptul de şedere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă:  

a) sunt îndeplinite în continuare condiţiile cu privire la intrarea în România;  
b) nu a intervenit, pe perioada şederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României;  
c) posedă document de călătorie valabil, cu excepţia cazurilor în care documentul de călătorie a expirat după intrarea în România şi, din motive independente de voinţa străinului, acesta nu a putut fi prelungit;  
d) solicită acordarea sau prelungirea dreptului de şedere pentru acelaşi scop pentru care i s-a acordat viza sau i s-a prelungit dreptul de şedere în baza căruia se află pe teritoriul României, cu excepţia membrilor de familie ai cetăţeanului român sau ai cetăţeanului străin beneficiar al unui drept de şedere pe termen lung, dacă solicită prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei, precum şi a solicitanţilor unei Cărţi albastre a UE;  
e) a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat şederea în România;  
f) face dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit şi locuieşte efectiv la adresa la care declară că are reşedinţa pe teritoriul României. În cazul străinilor care beneficiază de un drept de şedere pentru reîntregirea familiei, dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit se poate face de către sponsorul sau cetăţeanul român ai cărui membri de familie sunt şi cu care aceştia locuiesc efectiv;  
g) prezintă dovada asigurării sociale de sănătate;  
h) prezintă dovada achitării taxelor aferente prelungirii dreptului de şedere şi a costului documentului ce se emite în acest scop.  
i) sunt îndeplinite condiţiile generale prevăzute în prezenta secţiune, precum şi condiţiile speciale de prelungire a dreptului de şedere în funcţie de scopul pentru care este solicitată aceasta.  

Străinii sunt obligaţi ca, la expirarea valabilităţii documentelor prevăzute la lit. c), f) şi g), să întreprindă demersurile necesare prelungirii valabilităţii sau reînnoirii acestora.  

Prelungirea dreptului de şedere temporară se poate acorda şi pentru perioade mai mari de un an în condiţiile Ordonanţei de urgenţă nr. 194/2002 sau pe bază de reciprocitate.  

2. Solicitarea prelungirii dreptului de şedere temporară

Cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară se depun personal de către solicitanţi, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat şederea, la formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări de la locul de reşedinţă.  

Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie, de un certificat medical eliberat de o instituţie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit la adresa la care declară că are reşedinţa pe teritoriul României, de dovada asigurării sociale de sănătate, a mijloacelor de întreţinere şi a taxelor aferente prelungirii dreptului de şedere şi costului documentului ce se emite în acest scop, precum şi de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în funcţie de scopul pentru care solicită aprobarea şederii în România.  

Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi făcută cu adeverinţă de salariu, talon de pensie, declaraţie privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.  

Cererea va fi soluţionată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor de prelungire a dreptului de şedere, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.  

Când prelungirea dreptului de şedere este solicitată în baza căsătoriei şi sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit până la maximum 90 de zile, caz în care dreptul de şedere se prelungeşte de drept până la soluţionarea cererii.  

Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu. Neprezentarea la interviu poate constitui motiv de refuz al prelungirii dreptului de şedere, cu excepţia cazurilor în care solicitantul face dovada că neprezentarea se datorează unor motive independente de voinţa acestuia. În situaţia solicitării prelungirii dreptului de şedere în scopul reîntregirii familiei, interviul va fi susţinut de către ambii soţi.  

Cererea de prelungire a dreptului de şedere formulată de posesorul Cărţii albastre a UE obţinute într-un alt stat membru se soluţionează în termen de 15 zile de la data primirii cererii  

3. Refuzul prelungirii dreptului de şedere temporară în România  

Dacă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile generale şi condiţiile speciale în funcţie de scopul şederii, sau străinul se găseşte în una dintre situaţiile de revocare a dreptului de şedere temporară, prelungirea dreptului de şedere temporară se refuză.  

Decizia de refuz al prelungirii dreptului de şedere, precum şi motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin decizia de returnare.

PRELUNGIREA DREPTULUI DE ŞEDERE TEMPORARĂ ÎN ROMÂNIA ÎN SITUAŢII SPECIALE

1. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii care desfăşoară activităţi economice  

Străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale i se prelungeşte dreptul de şedere temporară în acest scop, dacă:  

a) prezintă autorizaţia de desfăşurare a activităţii, în original şi în copie, eliberată potrivit legii;  
b) prezintă dovada deţinerii legale a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea;  
c) face dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de cel puţin 250 de euro lunar;  
d) activitatea desfăşurată corespunde condiţiilor pentru care a fost acordat dreptul de şedere iniţial;  
e) obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acesteia;  
f) prezintă dovada achitării obligaţiilor către stat, inclusiv către creditorii bugetari.  

Cererea de prelungire a dreptului de şedere temporară trebuie însoţită de următoarele documente:  

- autorizaţia de desfăşurare a activităţii, în original şi în copie, eliberată potrivit legii;  
- dovada deţinerii legale a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea;  
- documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 250 de euro lunar, obţinute din activitatea desfăşurată.

2. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru activităţi profesionale

Străinului intrat în România în scopul exercitării în mod individual a unei activităţi profesionale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:  

a) face dovada faptului că exercită în mod efectiv activitatea profesională în condiţiile prevăzute de legea specială;  
b) prezintă documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 250 de euro lunar;  
c) prezintă dovada achitării obligaţiilor către stat, inclusiv către creditorii bugetari.

3. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi comerciale

Străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară, dacă:  

- prezintă documente care atestă investiţia realizată în conformitate cu planul de afaceri;  
- face dovada deţinerii legale a spaţiilor pentru sediul social şi pentru punctele de lucru, precum şi a faptului că în spaţiul declarat ca sediu social nu sunt înregistrate şi alte societăţi comerciale;  
- face dovada că este acţionar sau asociat al societăţii comerciale cu atribuţii de conducere şi administrare;  
- deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 de euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 de euro lunar, dacă este asociat.

Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte următoarele condiţii:  

- activitatea societăţii comerciale se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri;  
- obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;  
- deţine legal spaţiul pentru sediul social;  
- este acţionar sau asociat al societăţii comerciale, cu atribuţii de conducere sau de administrare;  
- investiţia este concretizată în aport de capital sau tehnologie în valoare de 70.000 de euro, în cazul acţionarului, sau 50.000 de euro, în cazul asociatului, şi în crearea a cel puţin 15 locuri de muncă, în cazul acţionarului, respectiv 10 locuri de muncă, în cazul asociatului. În cazul creării de locuri de muncă, acestea trebuie să fie încadrate cu persoane angajate cu normă întreagă de muncă, în condiţiile legii;  
- deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 de euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 de euro lunar, dacă este asociat, obţinute din activitatea desfăşurată pe teritoriul României.  

Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute mai sus se face cu următoarele documente:  

- planul de afaceri avizat de Agenţia Română pentru Investiţii Străine;  
- document eliberat de Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, care să ateste că activitatea se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri;  
- certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea, sediul social şi obiectul principal de activitate al societăţii comerciale, menţiunile efectuate la comunicarea instanţelor de judecată, durata de funcţionare a societăţii comerciale, principalii indicatori economico-financiari, respectiv total active imobilizate, cifra de afaceri, profit net sau pierderi, număr mediu de salariaţi;  
- înscrierile de menţiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societăţii comerciale;  
- adeverinţă eliberată de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte numărul persoanelor angajate.  

În cazul investiţiilor de cel puţin 150.000 de euro sau dacă au fost create cel puţin 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întreţinere se poate face şi cu alte documente legale. Pentru investiţiile de cel puţin 200.000 de euro sau dacă au fost create cel puţin 50 de locuri de muncă, nu este necesară dovada mijloacelor de întreţinere.  

Dreptul de şedere temporară în acest scop se prelungeşte succesiv pentru perioade de până la un an, iar în cazul străinilor care fac dovada că au efectuat investiţii de minimum 500.000 de euro sau că au creat peste 50 de locuri de muncă cu normă întreagă dreptul de şedere se prelungeşte pe perioade de 3 ani. Cuantumul investiţiei şi numărul locurilor de muncă se calculează în funcţie de cota de participare a asociatului sau acţionarului la societatea comercială.

4. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii angajaţi în scop de muncă sau detaşare

Străinilor intraţi în România în scopul angajării în muncă, posesori ai unei autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători permanenţi, lucrători sezonieri, lucrători stagiari, sportivi, nominale, pentru lucrători transfrontalieri sau pentru lucrători înalt calificaţi li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă următoarele documente:  

a) contractul individual de muncă cu normă întreagă, vizat de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte faptul că salariul înscris este cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, acesta va fi la nivelul de cel puţin 4 ori salariul mediu brut pe economie;  
b) actul medical de atestare a stării de sănătate, din care să rezulte că străinul este apt pentru a fi încadrat în muncă.

În cazul în care informaţiile sau documentele furnizate, pe care se întemeiază cererea străinului posesor al unei autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători înalt calificaţi, sunt necorespunzătoare, Oficiul Român pentru Imigrări îi comunică solicitantului informaţiile suplimentare cerute şi stabileşte un termen de 30 de zile pentru trimiterea acestora.  

Cererea pentru prelungirea dreptului de şedere temporară se depune de către străin cel târziu la data încetării dreptului de şedere.  

Străinilor intraţi în România în scopul detaşării, posesori ai unei autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători detaşaţi, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă următoarele documente:  

a) decizia de detaşare, tradusă şi legalizată;  
b) dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie.  

Străinilor angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul pe teritoriul unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, detaşaţi în România, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă următoarele documente:  

a) decizia de detaşare, tradusă şi legalizată;  
b) permisul de şedere eliberat de statul în care îşi are sediul angajatorul, în original şi în copie;  
c) dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie.  

Dreptul de şedere al străinilor detaşaţi poate fi prelungit pentru perioada prevăzută în decizia de detaşare, dar nu mai mult de un an într-un interval de 5 ani.  

5. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii veniţi în scop de studii

Străinul intrat în România pentru studii poate solicita prelungirea dreptului de şedere în acelaşi scop în următoarele condiţii:  

a) în cazul studenţilor sau elevilor, pentru perioade succesive de până la un an, dacă:  
- sunt înscrişi la studii la o instituţie de învăţământ de stat ori particulară, acreditată sau autorizată provizoriu potrivit legii, forma învăţământ de zi, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat;  
- dovedesc că şi-au achitat taxele de studii;  
- fac dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul minim net pe economie, pe perioada valabilităţii permisului de şedere;  

b)
în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi, pe o perioadă care să nu depăşească un an, dacă:  
- sunt înscrişi la o unitate de învăţământ de stat sau particulară acreditată potrivit legii, forma învăţământ de zi;  
- participă într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizaţie constituită în condiţiile legii şi recunoscută pentru acest scop;  
- dacă organizaţia care realizează schimbul de elevi îşi asumă responsabilitatea pentru asigurarea cazării, a mijloacelor de întreţinere şi a eventualelor costuri privind îndepărtarea.  

Străinilor care nu au absolvit studiile în perioada acordată iniţial li se poate aproba prelungirea ulterioară a dreptului de şedere, în scopul finalizării studiilor, pentru o perioadă de maximum un an.  

Străinilor de origine română li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru studii, fără face dovada mijloacelor de întreţinere.  

Dreptul de şedere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 90 de zile după absolvirea studiilor, în vederea definitivării situaţiei şcolare sau universitare şi a avizării documentelor de studii.  

Străinul căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere în scop de studii în România poate schimba profilul de studiu sau al specializării profesionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu condiţia ca durata totală a şederii prevăzută pentru studiile iniţiale să nu fie depăşită.  

În situaţia în care, prin schimbarea profilului de studiu sau a specializării profesionale, se depăşeşte durata totală a şederii prevăzută pentru studiile iniţiale, este necesară obţinerea unei noi vize de lungă şedere în scop de studii.  

6. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei

Străinilor intraţi în România pentru reîntregirea familiei, cu excepţia:  
- străinilor căsătoriţi cu cetăţeni români,  
- străinilor necăsătoriţi care convieţuiesc cu cetăţeni români necăsătoriţi, dacă au cel puţin un copil împreună, denumiţi în continuare parteneri,  
- copiilor cetăţeanului român, ai soţului/soţiei sau ai partenerului, inclusiv cei adoptaţi, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreţinerea cetăţeanului român, a soţului/soţiei sau a partenerului, rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăţeanului român sau ale soţului/soţiei acestuia, li se poate prelungi dreptul de şedere, astfel:  

a) pentru soţul/soţia sponsorului, dacă:  
- prezintă documente din care să rezulte existenţa căsătoriei;  
- nu există o stare de bigamie sau de poligamie;  
- soţii locuiesc împreună;  
- fac dovada mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului minim net pe economie;  

b) pentru ceilalţi membri de familie ai sponsorului, dacă:  
- prezintă documente din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie;  
- locuiesc împreună cu sponsorul, în cazul minorilor;  
- fac dovada mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului minim net pe economie.  

Pentru membrii de familie ai beneficiarilor statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei nu este obligatorie îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), respectiv la alin. (1) lit. b).  

Străinilor membri de familie ai unui cetăţean român li se poate prelungi dreptul de şedere, dacă cetăţeanul român are domiciliul în România, astfel:  

a) pentru străinii căsătoriţi cu cetăţeni români, dacă:  
- prezintă certificatul de căsătorie, în condiţiile prevăzute de lege;  
- nu există o stare de bigamie sau de poligamie;  

b) pentru parteneri, dacă:  
- prezintă certificatul de naştere al copilului;  
- atât străinul, cât şi cetăţeanul român fac dovada că sunt necăsătoriţi;  
- fac dovada convieţuirii cu cetăţeanul român;  

c) pentru copiii cetăţeanului român, ai soţului/soţiei sau ai partenerului, inclusiv cei adoptaţi, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreţinerea cetăţeanului român, a soţului/soţiei sau a partenerului, dacă:  
- prezintă documente din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie;  
- locuiesc împreună cu cetăţeanul român;  

d) pentru rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăţeanului român sau ale soţului/soţiei acestuia, dacă prezintă documente din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie. În situaţia în care străinul este părinte al unui minor cetăţean român, acesta trebuie să facă dovada faptului că minorul se află în întreţinerea sa sau că există obligaţia plăţii pensiei de întreţinere, obligaţie pe care străinul şi-o îndeplineşte cu regularitate.  

Nu se acordă prelungirea dreptului de şedere atunci când se constată:  

a) existenţa unei stări de bigamie sau de poligamie;  
b) că cei doi soţi nu mai au împreună o relaţie conjugală sau o relaţie de familie efectivă, pe teritoriul României.  

Dreptul de şedere temporară se prelungeşte individual, pentru fiecare membru de familie, pe aceeaşi perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de şedere sponsorului. Soţului/soţiei şi membrilor de familie ai unui cetăţean român sau ai sponsorului titular al unui drept de şedere pe termen lung li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru perioade de până la 5 ani.  

Membrului de familie al cetăţeanului român cu domiciliul în străinătate i se prelungeşte dreptul de şedere temporară pe o perioadă care nu depăşeşte perioada de valabilitate a cărţii provizorii de identitate a cetăţeanului românulare.  

Membrului de familie al cetăţeanului român cu domiciliul în străinătate i se prelungeşte dreptul de şedere temporară pe o perioadă care nu depăşeşte perioada de valabilitate a cărţii provizorii de identitate a cetăţeanului român.

Notă:
 Pentru mai multe informaţii legate de viza de şedere pe teritoriul României, a se vedea OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile, Desktop şi Cloud.

comentarii


Despre autor  ⁄ Lege5

Ca profesioniști, cu toții ne dorim să identificăm modificările legislative rapid și să evităm erorile. Dacă până acum această activitate consuma timp și resurse, azi ne putem baza pe softul Lege5 pentru această sarcină. Având un motor de căutare performant, Lege5 procesează informația și oferă rezultate exacte la nivel de paragraf în câteva secunde. O performanță, dacă ținem cont de faptul că softul conţine o bază de date complexă: atât legislația românească și europeană, cât și jurisprudența românească și europeană. Lege5 a fost gândit pentru oameni activi și mobili. De aceea, am creat variante care se potrivesc oricărui dispozitiv şi stil de lucru. Click aici şi află mai multe.

Fara comentarii

Scrie un comentariu