privind asigurarea asistentei medicale persoanelor private de libertate aflate in custodia Administratiei Nationale a Penitenciarelor
Avand in vedere prevederile art. 50-52 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 23 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.897/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 si ale Ordinului ministrului sanatatii nr. 386/2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, precum si ale Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare,
in temeiul art. 13 din Hotararea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificarile si completarile ulterioare, si al art. 3 din Hotararea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul justitiei si ministrul sanatatii emit urmatorul ordin:
CAPITOLUL I Dispozitii generale
(1) In sensul prezentului ordin, sintagmele de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) persoana privata de libertate - persoana aflata in executarea unei pedepse privative de libertate, a unei masuri educative de internare intr-un centru de reeducare sau in arest preventiv;
b) interventie medicala - orice examinare, tratament medical in scop preventiv, terapeutic sau de reabilitare;
c) asistenta medicala - aplicarea tuturor masurilor profilactice, curative si recuperatorii pentru asigurarea starii de sanatate;
d) asistenta medicala primara - furnizarea ingrijirilor de sanatate cuprinzatoare, de prim contact, indiferent de natura problemei de sanatate, in contextul unei relatii continue cu pacientii, in prezenta bolii sau in absenta acesteia;
e) asistenta medicala de urgenta - totalitatea serviciilor medicale acordate in conditii critice care pun in pericol viata pacientului;
f) asistenta medicala de specialitate - furnizarea de servicii medicale clinice si paraclinice in regim ambulatoriu si servicii de medicina dentara.
Persoanele private de libertate sunt asigurate cu plata contributiei pentru asigurari sociale de sanatate de la bugetul de stat prin sume cu destinatie speciala, prin bugetul Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(1) Dreptul la asistenta medicala al persoanelor private de libertate este garantat.
(2) Persoanele private de libertate beneficiaza in mod gratuit de asistenta medicala si de medicamente.
(3) Serviciile de asistenta medicala si medicamentele sunt asigurate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, din fondurile unitatilor din sistemul administratiei penitenciare, aprobate cu aceasta destinatie, si din alte surse, potrivit legii.
De asigurarea starii de sanatate a persoanelor private de libertate sunt responsabile administratia penitenciara si structurile sanitare publice, in conditiile legii.
Pentru asigurarea asistentei medicale persoanelor private de libertate, in cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor functioneaza o retea sanitara, care cuprinde: cabinete de medicina primara, cabinete de medicina dentara, infirmerii, cabinete de specialitate, penitenciare-spital si mijloace de transport medical.
Cabinetele medicale, infirmeriile si penitenciarelespital functioneaza si se doteaza potrivit normelor in vigoare ale Ministerului Sanatatii si Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(1) Reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor este incadrata cu personal calificat, respectiv medici, farmacisti, biologi, biochimisti, psihologi, personal medico-sanitar cu studii superioare sau medii, personal sanitar auxiliar, personal de deservire, potrivit normelor Ministerului Sanatatii si ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Asistenta medicala din reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor se acorda cu respectarea standardelor terapeutice stabilite prin ghiduri de practica in specialitatea respectiva, aprobate la nivel national prin ordin al ministrului sanatatii si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sau, in lipsa acestora, a standardelor recunoscute de comunitatea medicala a specialitatii respective.
CAPITOLUL II Asistenta medicala
SECTIUNEA 1
Organizarea activitatii de asistenta medicala primara
(1) Asistenta medicala primara pentru persoanele private de libertate se asigura in cabinete organizate in acest scop la nivelul fiecarei unitati penitenciare.
(2) Personalul medico-sanitar se subordoneaza mediculuisef, care la randul sau se subordoneaza directorului unitatii penitenciare.
(3) Indrumarea metodologica a cabinetelor medicale din unitatile penitenciare se realizeaza de catre penitenciarul-spital coordonator si Directia medicala din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(4) Programul de activitate al personalului medical din unitatile penitenciare este intocmit de catre medicul-sef si avizat de catre directorul unitatii.
(5) Programul de lucru al medicilor este de 7 ore/zi, in zilele lucratoare.
(6) In penitenciarele unde isi desfasoara activitatea cel putin 2 medici, asistenta medicala poate fi asigurata in program alternativ, dimineata si dupa-amiaza.
(7) Numarul de asistenti medicali angajati si programul acestora vor fi prevazute astfel incat sa poata fi asigurata asistenta medicala permanenta.
Personalul cabinetului medical indeplineste, potrivit competentei, urmatoarele atributii:
a) acorda asistenta medicala de urgenta in caz de boala sau accident;
b) acorda asistenta medicala generala, profilactica si curativa;
c) asigura controlul medical la primire, transfer si liberare din penitenciar;
d) asigura controlul medical periodic conform legislatiei in vigoare;
e) urmareste evolutia starii de sanatate a persoanelor private de libertate si aplica masurile terapeutice necesare;
f) aplica masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile conform legislatiei sanitare in vigoare;
g) acorda ingrijiri medicale in infirmerie cazurilor de imbolnavire care necesita supraveghere medicala permanenta si care nu impun internarea in spital;
h) recomanda internarea in unitati spitalicesti, in situatia in care nu are posibilitati de diagnostic si tratament, precum si in caz de boli transmisibile pentru care internarea este obligatorie;
i) stabileste necesarul de medicamente si materiale sanitare pentru buna desfasurare a activitatii medicale;
j) urmareste respectarea stricta a normelor de igiena in toate sectoarele unitatii si la locurile de munca, instiintandu-l pe conducatorul unitatii penitenciare cu privire la eventualele disfunctionalitati;
k) desfasoara activitati de educatie pentru sanatate in vederea insusirii de catre persoanele private de libertate a cunostintelor necesare cu privire la igiena individuala si colectiva, igiena mediului, prevenirea imbolnavirilor si pentru formarea deprinderilor igienice.
Personalul medical are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru intocmirea:
a) documentatiei medicale necesare prezentarii persoanelor private de libertate la comisia de expertiza a capacitatii de munca sau pentru revizuirea unei decizii a acestei comisii;
b) documentatiei medicale necesare prezentarii la comisia de evaluare a persoanelor cu handicap in vederea incadrarii intr-o categorie de persoane cu handicap sau reevaluarii gradului de handicap;
c) referatelor medicale, la solicitarea organelor abilitate sau in urma cererii formulate de persoanele private de libertate.
SECTIUNEA a 2-a
Masuri la primirea in penitenciar si pe perioada de observarecarantinare
(1) La primirea intr-o unitate penitenciara persoanele private de libertate nou-intrate, venite prin transfer, reprimite de la organele de cercetare penala, din intreruperea executarii pedepsei, dupa evadare sau la prezentarea din invoire sunt supuse urmatoarelor masuri:
a) efectuarea unui examen clinic general, cu scopul depistarii semnelor evidente de agresiune, adictii, tulburari psihice, risc de suicid, depistarii bolilor infectocontagioase si parazitare care impun izolare de colectivitate pana la vindecare sau internare intr-o unitate spitaliceasca de profil si cunoasterii antecedentelor patologice si afectiunilor cronice care impun instituirea deindata a unei terapii medicamentoase adecvate si regim alimentar;
b) aplicarea masurilor igienico-sanitare adaptate fiecarui caz;
d) imbracarea cu tinuta civila curata, personala sau asigurata de catre administratia unitatii de detinere, precum si dotarea cu obiecte de toaleta individuala.
(2) Examinarea medicala va fi consemnata in fisa medicala si in Registrul de consultatii punct primire detinuti.
(1) In situatia prezentarii pentru primirea in unitate a unei persoane private de libertate bolnave, care necesita internare in spital sau examinari medicale suplimentare, medicul recomanda internarea/consultul medical intr-un penitenciarspital sau, dupa caz, in spitalul cel mai apropiat din reteaua Ministerului Sanatatii ori a altor ministere cu retea sanitara proprie, consemnand recomandarea in fisa medicala si in Registrul de consultatii punct primire detinuti.
(2) Internarea/Consultul medical in cazul unei persoane private de libertate condamnate se va realiza de catre administratia penitenciara.
(3) Internarea/Consultul medical in cazul unei persoane private de libertate arestata preventiv, aflata in cursul judecatii, se va realiza de catre organele de politie care au asigurat prezentarea.
(1) Persoanele private de libertate nou-intrate sau venite din intreruperea executarii pedepsei sunt cazate separat de celelalte persoane, in sectia pentru observare-carantinare, in vederea realizarii supravegherii clinice si epidemiologice de 21 de zile, respectandu-se urmatoarele reguli igienico-sanitare:
a) servirea mesei, spalarea si depozitarea veselei se asigura separat;
b) imbaierea, schimbarea lenjeriei de corp si a cazarmamentului, precum si spalarea acestora se efectueaza separat;
c) respectarea, pe cat posibil, a cazarii corespunzator transelor de depunere sau pe intervale de timp cat mai mici intre primul si ultimul intrat (maximum 7 zile).
(2) In perioada de supraveghere clinica si epidemiologica, personalul medico-sanitar supravegheaza starea de sanatate a persoanelor private de libertate, modul in care se respecta regulile de igiena individuala si colectiva si desfasoara activitati de educatie pentru sanatate.
(1) In termen de maximum 72 de ore de la primire se efectueaza examinarea medicala la depunere. Aceasta consta in: anamneza, examinare clinica si stabilirea diagnosticului clinic la depunere.
(2) Examinarea medicala se consemneaza in registrul de consultatii si in fisa medicala.
(3) Cu aceeasi ocazie se efectueaza prima doza a vaccinarii cu anatoxina tetanica in schema accelerata, avand in vedere antecedentele vaccinale necunoscute, pentru cazurile care nu au contraindicatii si se recolteaza sange pentru examen VDRL.
(4) Pe perioada de supraveghere clinica si epidemiologica, pentru a veni in sprijinul stabilirii starii de sanatate a persoanei private de libertate se pot efectua:
a) un set minim de examinari paraclinice de laborator (hemoleucograma, examen sumar de urina, glicemie, TGO, TGP etc.);
c) examene de specialitate suplimentare.
(5) Este obligatorie efectuarea unui examen pneumoftiziologic la pacientii cu semne clinice care ridica suspiciunea unei tuberculoze pulmonare (tuse, scadere ponderala, transpiratii, febra, astenie, durere toracica) sau la cei cu tuberculoza in antecedente.
La sfarsitul perioadei de supraveghere clinica si epidemiologica, pe baza examinarilor clinice si a investigatiilor paraclinice, se stabilesc starea de sanatate si capacitatea de a presta munca ale persoanei private de libertate si se inscriu datele in fisa medicala.
SECTIUNEA a 3-a
Asistenta medicala primara
(1) Serviciile furnizate in cadrul asistentei medicale primare sunt urmatoarele:
a) servicii profilactice (imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si lauziei, depistarea activa a riscului de imbolnavire pentru diverse afectiuni la persoanele cu risc crescut si controale medicale periodice);
b) servicii curative (pentru afectiuni acute sau cronice);
c) servicii medicale pentru situatii de urgenta.
(2) Asistenta medicala primara este acordata de medici de familie/medici de medicina generala, posesori ai Certificatului de membru al Colegiului Medicilor din Romania, avizat anual, in conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si ale normelor metodologice de aplicare a acestuia in vigoare.
PARAGRAFUL 1
Servicii profilactice
(1) Vaccinarea persoanelor private de libertate se efectueaza cu respectarea stricta a regulilor de asepsie si antisepsie si, de asemenea, cu respectarea modului de administrare, a contraindicatiilor, a modului de asociere cu alte vaccinuri, a pastrarii corecte.
(2) Evidenta vaccinarilor persoanelor private de libertate se realizeaza in registrul unic de vaccinari.
(1) Vaccinarea cu anatoxina tetanica in schema accelerata se realizeaza cu 3 doze de 0,5 ml i. m. la interval de 14 zile. Revaccinarea se realizeaza la un an si 5 ani cu 0,5 ml i. m.
(2) Pentru contactii directi ai cazurilor de hepatita acuta tip B se va face determinarea Ag HBs, iar in cazul in care rezultatul este negativ se va recomanda efectuarea vaccinarii impotriva hepatitei B.
(3) Vaccinarea antigripala se realizeaza in sezonul preepidemic, in perioada 1 octombrie-31 decembrie, in special pentru persoanele private de libertate care lucreaza in sectoarele cu risc epidemiologic si pentru cei cu varsta mai mare de 65 de ani sau cu afectiuni cronice cardiovasculare, pulmonare, metabolice, renale sau cu imunosupresie. Pentru a primi vaccin antigripal din fondurile Ministerului Sanatatii, catagrafia cu persoanele eligibile la vaccinarea antigripala, intocmita de unitatile penitenciare, este transmisa in timp util autoritatilor de sanatate publica teritoriale, pentru a fi inclusa in propriile catagrafii, serviciile de inoculare urmand sa fie asigurate de catre personalul medical din unitatile penitenciare. Serviciile de inoculare a vaccinului antigripal pot fi raportate in sistemul de asigurari sociale de sanatate numai in conditiile in care acestea sunt recomandate si reglementate de Ministerul Sanatatii ca actiuni de sanatate publica.
(4) Vaccinarea in focare sau alte situatii epidemiologice cu risc se realizeaza la indicatia medicilor epidemiologi, in conformitate cu indicatiile Ministerului Sanatatii.
(5) Alte vaccinari se realizeaza in campaniile organizate de Ministerul Sanatatii.
(1) Medicii din unitatile penitenciare efectueaza controlul medical al persoanelor private de libertate. Acesta se realizeaza in baza unui grafic de prezentare la cabinetul medical, conform prevederilor Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(2) Rezultatele controlului medical se consemneaza in fisa medicala.
Medicul-sef se ocupa de supravegherea starii de sanatate a persoanelor private de libertate care presteaza munca, inclusiv de realizarea examenului medical la propunerea de incepere a activitatii si a examenului medical periodic.
(1) Medicii au obligatia de a lua in evidenta persoana privata de libertate gravida inca de la primirea in penitenciar, aceasta urmand a fi dispensarizata potrivit recomandarilor medicului specialist de obstetrica-ginecologie, cu respectarea normelor metodologice elaborate de Ministerul Sanatatii, si vaccinata antitetanic, conform legislatiei sanitare in vigoare.
(2) Persoana privata de libertate gravida efectueaza un test serologic pentru sifilis de doua ori in timpul sarcinii: in trimestrul I, cat mai precoce, si dupa a 28-a saptamana de sarcina.
(3) Persoana privata de libertate gravida beneficiaza pe perioada sarcinii de regim alimentar si de conditii de munca potrivit normelor legale.
(4) Persoana privata de libertate gravida cu evolutie normala a sarcinii este internata cu 30 de zile anterior datei probabile a nasterii intr-un compartiment de specialitate al unui penitenciarspital.
(5) Persoana privata de libertate cu evolutie complicata a sarcinii este internata de indata intr-un compartiment de specialitate al unui spital din reteaua sanitara proprie sau din reteaua Ministerului Sanatatii.
Indaco Systems va recomanda 
(6) Penitenciarul-spital in care se afla persoana privata de libertate gravida ia masuri pentru ca nasterea copilului sa se realizeze intr-un spital din reteaua Ministerului Sanatatii.
(7) Administratia penitenciara asigura conditiile necesare pentru ca mama condamnata, la solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul, intr-o unitate penitenciara, pana la implinirea varstei de un an.
Persoanele private de libertate gravide sau cele care au nascut in perioada detentiei si au in ingrijire copii mai mici de un an nu pot munci in mediu toxic sau vatamator, nu li se poate prelungi ziua de munca peste 8 ore si li se asigura hrana pentru ele si pentru copii potrivit normelor legale in vigoare.
(1) Copiilor aflati in ingrijirea mamelor private de libertate li se asigura efectuarea vaccinarilor, conform Programului national de vaccinari al Ministerului Sanatatii.
(2) Vaccinurile se asigura prin directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti.
(3) Asistenta medicala si urmarirea dezvoltarii fizice si psihomotorii a copilului prin examene de bilant se face de catre un medic de familie/medic pediatru, cu respectarea prevederilor Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
PARAGRAFUL 2
Asistenta medicala curativa
Persoanele private de libertate sunt prezentate la cabinetul medical ca urmare a solicitarii proprii, datorata unor acuze de boala sau conform unei programari, efectuata de catre medic in cazul bolnavilor aflati in tratament sau dispensarizati.
(1) Fiecare examinare medicala se consemneaza in registrul de consultatii si, cronologic, in fisa medicala a persoanei private de libertate.
(2) Persoana privata de libertate semneaza pentru primirea medicatiei in registrul de consultatii sau in registrul de bolnavi cronici, dupa caz.
(3) Medicul semneaza si parafeaza toate inscrisurile din evidentele primare ale cabinetului medical.
(4) Scutirile sunt consemnate de catre medic atat in fisa medicala, cat si in registrul de consultatii.
(5) Tratamentele injectabile si interventiile de mica chirurgie se consemneaza in registrul de tratamente, pacientul semnand, de asemenea, la efectuarea lor.
Codificarea cazurilor noi de imbolnavire se face conform reglementarilor in vigoare ale Ministerului Sanatatii, numai in situatiile cand se precizeaza diagnosticul unei noi imbolnaviri. Daca se constata mai multe afectiuni, se codifica fiecare dintre acestea.
Rezultatele examenelor paraclinice si cele ale examenelor de specialitate efectuate pentru stabilirea diagnosticului se pastreaza in fisa medicala, in ordine cronologica.
Toate cazurile de internare in spital sau in infirmeria unitatii se inregistreaza in registrul de internari in spital sau in registrul de internari in infirmerie.
(1) Persoanele private de libertate cu boli cronice, depistate cu ocazia primirii in unitate, inclusiv prin transfer, a controlului medical periodic sau prin examinari curente, sunt luate in evidenta de cabinetul medical, sunt dispensarizate si li se asigura tratamentul si regimul alimentar corespunzatoare.
(2) Se iau in evidenta si se dispensarizeaza si persoanele private de libertate care au fost obligate la tratament prin hotarare judecatoreasca; departamentul evidenta detinuti este obligat sa anunte in scris cabinetul medical privind persoanele fata de care instanta a dispus masura obligarii la tratament medical.
(3) Evidenta bolnavilor cronici se tine in registrul de bolnavi cronici.
(4) Controalele periodice la bolnavii dispensarizati se efectueaza conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Sanatatii.
(1) Bolnavii cu diabet zaharat sunt luati in evidenta in registrul de bolnavi cronici si dispensarizati conform normelor Ministerului Sanatatii.
(2) Tratamentul se asigura in cadrul programelor nationale de sanatate.
(3) Regimul alimentar acordat fiecarui detinut cu diabet zaharat va corespunde recomandarilor medicului specialist si normelor legale in vigoare privind hranirea persoanelor private de libertate.
La indicatia medicului, persoanele private de libertate cu boli cronice beneficiaza de regim alimentar dietetic pana la ameliorarea afectiunilor; indicatia este reevaluata lunar si tine cont de evolutia starii de sanatate a pacientului si de recomandarile medicului specialist.
Persoanele private de libertate cu afectiuni psihice se dispensarizeaza conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Sanatatii.
(1) In fiecare penitenciar functioneaza o infirmerie formata din camere separate, cu circuite functionale distincte, avand paturi la un singur rand, pentru internarea bolnavilor cu afectiuni cronice reacutizate, care necesita supraveghere medicala, pentru izolarea celor cu boli infectioase acute cu transmitere enterala, boli infectioase acute cu transmitere aerogena (altele decat TB), pentru tratamentul direct observat al bolnavilor de tuberculoza si pentru persoanele aflate in refuz de hrana.
(2) Internarea bolnavilor in infirmerie se face numai la indicatia medicului.
(3) Internarea se consemneaza in registrul de internari in infirmerie; medicul are obligatia de a completa, la internare, fisa de internare in infirmerie, care are numarul corespunzator inregistrarii din registrul de internari in infirmerie.
(4) Vizita medicala se efectueaza zilnic, evolutia bolii fiind mentionata in fisa de internare in infirmerie.
(5) Prescrierea medicamentelor pentru bolnavii internati in infirmerie se consemneaza in fisa de internare in infirmerie, bolnavul semnand in fisa pentru primirea medicatiei la externare. Pentru zilele de sambata, duminica si sarbatori legale medicatia poate fi prescrisa pentru 72 de ore. Administrarea medicamentelor in infirmerie se face sub supraveghere stricta.
(6) Acordarea regimului alimentar se stabileste in functie de afectiune, conform recomandarilor medicului curant sau, dupa caz, ale medicului specialist si normelor legale in vigoare privind hranirea persoanelor private de libertate.
Fisele de internare in infirmerie insotesc fisa medicala a persoanei private de libertate la orice transfer. Pentru a avea o evidenta a cazurilor internate in infirmerie, copiile fiselor de internare in infirmerie se pastreaza la cabinetul medical, indosariate cronologic.
PARAGRAFUL 3
Asistenta medicala de urgenta
(1) Urgentele medico-chirurgicale sunt prezentate la cabinetul medical de indata, unde medicul si/sau asistentul medical iau/ia masurile necesare in limita competentei.
(2) Urgentele medico-chirurgicale care nu pot fi rezolvate in unitate se prezinta la unitatea spitaliceasca cea mai apropiata, cu instiintarea conducerii penitenciarului privind situatia ivita, in vederea asigurarii mijlocului de transport si a escortei necesare sau, dupa caz, cu apelarea serviciului judetean de ambulanta.
(1) In vederea acordarii primului ajutor in caz de urgenta medicala la locurile de munca si in mijloacele de transport este necesara dotarea cu truse de prim ajutor.
(2) Trusele de prim ajutor sunt asigurate de beneficiarul fortei de munca, respectiv de catre unitati, si se afla in gestiunea personalului de paza, escortare si supraveghere.
SECTIUNEA a 4-a
Asistenta medicala de specialitate din ambulatoriu
(1) Asistenta medicala de specialitate, clinica si paraclinica, se realizeaza la nivelul cabinetelor de specialitate din unitatile penitenciare si in ambulatoriile din structura penitenciarelor-spital.
(2) Asistenta medicala de specialitate poate fi acordata si in ambulatoriile de specialitate integrate din cadrul unitatilor sanitare apartinand Ministerului Sanatatii ori ale altor structuri medicale apartinand ministerelor cu retea sanitara proprie aflate in relatii contractuale cu o casa de asigurari de sanatate.
(3) Serviciile de asistenta medicala de specialitate din ambulatoriu se acorda la recomandarea medicului curant, in baza unui bilet de trimitere, in conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
SECTIUNEA a 5-a
Asistenta medicala dentara
(1) Serviciile de medicina dentara sunt acordate de catre medici dentisti, prin cabinetele de medicina dentara din penitenciare, centre de reeducare si penitenciare-spital.
(2) In cabinetele de medicina dentara isi pot desfasura activitatea si asistenti de medicina generala/dentara.
(3) Pe langa cabinetele de medicina dentara se pot organiza laboratoare de tehnica dentara, incadrate cu tehnician dentar.
(1) Serviciile medicale de medicina dentara preventive si tratamentele de medicina dentara prevazute in normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, precum si radiografiile dentare se asigura gratuit si sunt decontate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate in conditiile prevazute de Contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si de normele metodologice de aplicare a acestuia, partea de contributie personala nedecontata din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate fiind suportata de la bugetul unitatii.
(2) Orice alt tratament de medicina dentara, cu exceptia celor prevazute la alin. (1), solicitat de persoanele private de libertate se va efectua contra cost.
(3) Tratamentele protetice sunt asigurate conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a Contractuluicadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate.
(4) Contravaloarea contributiei personale pentru tratamentele protetice se suporta de catre persoana privata de libertate.
(5) In situatia in care persoana privata de libertate si-a pierdut functia masticatorie in perioada detentiei, cu afectarea concomitenta si a functiei digestive, si se constata din analizarea veniturilor sale ca nu are posibilitati financiare necesare pentru plata contributiei personale, aceasta este suportata din bugetul unitatii in care executa pedeapsa, in limita fondurilor alocate in acest scop, sau din alte surse, potrivit legii.
(6) In cazul in care tratamentul protetic este necesar ca urmare a unui accident produs in timpul, din cauza si in legatura cu munca la care a fost repartizata persoana privata de libertate sau din culpa dovedita a angajatilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor, contravaloarea acestuia se suporta din bugetul unitatii.
(1) Prezentarea la consultatie se face conform programarii intocmite de medicul dentist, cu exceptia cazurilor urgente, cand asistenta de specialitate se acorda de indata.
(2) Urgentele chirurgicale oro-maxilo-faciale sunt transportate la cea mai apropiata unitate sanitara cu serviciu de specialitate.
Medicul dentist are si urmatoarele atributii:
a) stabileste formula dentara la primirea si la liberarea din penitenciar si o consemneaza in fisa medicala a persoanei private de libertate;
b) consemneaza, de asemenea, in fisa medicala consultatiile si tratamentele dentare efectuate;
c) efectueaza lucrari protetice in laboratorul unitatii sau intr-un laborator exterior cu care incheie contract;
d) intocmeste devizul pentru eventuala plata a serviciului furnizat.
(1) Persoanele private de libertate care necesita si solicita efectuarea unor lucrari protetice partial decontate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate pot fi transferate, pe baza unei programari prealabile, intr-o unitate dotata cu laborator de tehnica dentara.
(2) Persoanele private de libertate aflate in penitenciarele unde nu sunt organizate laboratoare de tehnica dentara si care solicita in scris lucrari protetice suportate integral din fonduri personale pot beneficia de servicii protetice in unitatea respectiva prin incheierea unui contract de colaborare cu un laborator exterior.
SECTIUNEA a 6-a
Asistenta medicala spitaliceasca
(1) Asistenta medicala spitaliceasca se realizeaza prin internare in penitenciarele-spital, precum si in alte unitati sanitare de profil acreditate, aflate in relatii contractuale cu o casa de asigurari de sanatate.
(2) Serviciile medicale spitalicesti se acorda de catre medici de specialitate, in conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(3) Internarea persoanelor private de libertate se face in baza biletului de internare, avand stampila unitatii, eliberat de catre medicul unitatii, consecinta a actului medical propriu, la recomandarea medicului specialist, prin decizie a organului judiciar, sau a oricarei urgente medico-chirurgicale.
(4) In cursul spitalizarii se acorda servicii medicale preventive, curative, de recuperare si/sau paliative.
(5) Contravaloarea medicamentelor prescrise se asigura din prevederile bugetare ale penitenciarelor-spital.
(1) Internarea in penitenciarele-spital se face in baza unei solicitari semnate de directorul penitenciarului si de catre medic.
(2) Aprobarea internarii este data de catre directorul penitenciarului-spital sau de catre inlocuitorul acestuia.
(3) Orice refuz de internare intr-un penitenciar-spital sau spital din reteaua sanitara publica se anunta de indata Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(4) Daca medicul unitatii considera internarea ca fiind absolut necesara pentru sanatatea persoanei private de libertate, se solicita transferul pacientului la un penitenciar-spital. In acest caz, persoanele private de libertate bolnave nu pot refuza internarea intr-un penitenciar-spital.
SECTIUNEA a 7-a
Asistenta medicala a persoanelor aflate in refuz de hrana
In cazul in care o persoana privata de libertate refuza sa primeasca hrana, personalul medical al locului de detinere are obligatia de a explica celui in cauza consecintele deciziei sale asupra starii de sanatate.
Persoana privata de libertate aflata in refuz de hrana este transferata intr-o camera de refuz de hrana special destinata acestui scop, la nivelul infirmeriei.
Din ziua intrarii in refuz de hrana, medicul examineaza persoana privata de libertate zilnic sau ori de cate ori este necesar, consemnand evolutia starii de sanatate in fisa medicala si intr-un registru anume destinat.
Toate manevrele medicale pentru refacerea starii de sanatate a persoanelor private de libertate aflate in refuz de hrana se efectueaza cu acordul acestora, atat timp cat sunt constiente si au discernamantul pastrat.
In situatia in care starea sanatatii se agraveaza din cauza refuzului de hrana sau al unor afectiuni preexistente, persoana privata de libertate este transferata ori, dupa caz, internata intr-o unitate spitaliceasca.
SECTIUNEA a 8-a
Asistenta medicala in timpul executarii unei sanctiuni disciplinare
Persoanele care executa masuri disciplinare beneficiaza in continuare de asistenta medicala.
Avizul medicului este obligatoriu in cazul aplicarii si executarii sanctiunii cu izolarea asupra unei persoane private de libertate.
Personalul medical viziteaza zilnic persoanele private de libertate aflate in executarea masurilor disciplinare cu izolare, propunand conducerii unitatii suspendarea masurii disciplinare in cazul in care evolutia starii de sanatate a acestora o impune.
SECTIUNEA a 9-a
Asistenta medicala in caz de transfer
Persoanelor private de libertate sosite in penitenciar prin transfer, imediat dupa identificare si perchezitie, li se aplica masurile prevazute la art. 11.
(1) In vederea transferarii intr-o alta unitate penitenciara, compartimentul evidenta prezinta cabinetului medical, cu cel putin 24 de ore inainte de data transferului, tabelul cu persoanele private de libertate ce urmeaza a fi transferate.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) sunt examinate clinic, diagnosticul consemnandu-se in registrul de consultatii, precum si in fisa medicala.
(3) Fisa medicala insoteste persoana privata de libertate, facand parte integranta din dosarul individual al acesteia.
Bolnavii care prezinta afectiuni acute sunt suspecti, contacti sau bolnavi de o afectiune infectocontagioasa, prezinta pusee evolutive ale unor boli cronice sau sunt in stare grava nu sunt transferati intr-un alt penitenciar.
Transferul nu se efectueaza in situatia in care penitenciarul este in carantina, persoanele private de libertate se afla in perioada de observare-carantinare sau in cazul in care transferul pune in pericol sanatatea acestora, exceptie facand urgentele medico-chirurgicale care impun internarea intr-o unitate spitaliceasca.
Persoanelor private de libertate care sunt transferate si sunt in evidenta cu afectiuni in cazul carora intreruperea tratamentului le pune in pericol starea de sanatate li se asigura medicatia pe perioada transferului.
Bolnavii cu afectiuni infectocontagioase se transfera in vederea internarii la penitenciarul-spital numai cu ambulantele, cu respectarea criteriilor de separatie epidemiologica.
Persoanele private de libertate aflate in tranzit beneficiaza de asistenta medicala in aceleasi conditii ca persoanele private de libertate din unitatea in care efectueaza tranzitul, personalul medical avand acces la fisa medicala a acestora in vederea cunoasterii starii de sanatate.
SECTIUNEA a 10-a
Asistenta medicala la liberare
(1) La liberare, persoanele private de libertate sunt examinate medical, concluziile inscriindu-se in fisa medicala, cu consemnarea orei la care s-a realizat examinarea.
(2) Fisa medicala se pastreaza si se arhiveaza conform normelor in vigoare privind arhivarea documentelor medicale.
(1) La liberarea unei persoane private de libertate care este in tratament pentru o boala infectioasa sau a fost contact cu o boala infectioasa se anunta autoritatea de sanatate publica in a carei zona teritoriala isi are domiciliul.
(2) Anuntarea se face prin adresa scrisa de catre medicul-sef, prin serviciul secretariat. Copia adresei se ataseaza la fisa medicala.
In cazul persoanelor private de libertate dependente de droguri, incluse intr-un program integrat de tratament, se intreprind demersurile necesare asigurarii continuitatii tratamentului si dupa liberare.
(1) Persoanele private de libertate ce urmeaza a fi liberate pot obtine, la cerere, contra cost, intr-un numar de exemplare justificat, fotocopii ale fisei medicale.
(2) Daca acestea nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile prevazute la alin. (1) sunt suportate de catre administratia locului de detinere.
(3) Sunt considerate persoane fara mijloace banesti persoanele private de libertate care nu au sau nu au avut in ultimele 60 de zile sume de bani disponibile in fisa contabila nominala sau in contul personal.
(4) Aparatorul sau oricare alta persoana, cu acordul scris al persoanei private de libertate, poate obtine, contra cost, o fotocopie a fisei medicale.
(5) Datele cu caracter personal ale persoanelor private de libertate sunt confidentiale, potrivit legii.
In cazul in care starea sanatatii o impune sau persoana privata de libertate ce urmeaza a fi liberata se afla deja, din motive de boala, intr-un penitenciar-spital, se vor face demersuri pentru internarea sa intr-o unitate spitaliceasca de profil apartinand retelei sanitare publice.
SECTIUNEA a 11-a
Acordarea medicamentelor
(1) Persoanele private de libertate beneficiaza gratuit de medicamentele prevazute in Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman aprobat de Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale.
(2) Medicamentele achizitionate conform prevederilor legale sunt detinute, gestionate si eliberate catre cabinetele medicale de unitate de catre unitatile farmaceutice din structura unitatilor penitenciare, autorizate de Ministerul Sanatatii.
(3) Persoanele private de libertate beneficiaza de:
a) medicamente asigurate din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si din fondurile unitatilor din sistemul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, aprobate cu aceasta destinatie;
b) medicamente, produse naturiste sau suplimente nutritive achizitionate din fonduri proprii ale persoanelor private de libertate, cu conditia ca ele sa fie recomandate de medicul unitatii sau de un medic specialist.
Prescrierea medicamentelor se face numai de catre medici, in limita specialitatii acestora, cu exceptia medicilor aflati in relatii contractuale cu casa de asigurari de sanatate ca medici de familie, care pot prescrie si alte medicamente, la recomandarea specialistilor din unitatile medicale ambulatorii sau spitalicesti, conform prevederilor Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
Medicamentele cu si fara contributie personala decontate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate sunt prescrise pe formularul de prescriptie medicala pentru medicamente cu si fara contributie personala din sistemul asigurarilor sociale de sanatate, care este formular cu regim special, unic pe tara. Prescriptia medicala se intocmeste in 3 exemplare, dintre care doua exemplare (originalul si o copie) se depun la farmacie si al treilea exemplar ramane la medicul care a eliberat prescriptia. Numarul de medicamente si perioada pentru care sunt prescrise unui bolnav in cadrul unei consultatii - in afectiuni acute, subacute sau cronice - sunt stabilite prin Contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si prin normele metodologice de aplicare a acestuia.
(1) Medicamentele se elibereaza prin cabinetele medicale de unitate, pentru o perioada de 3-10 zile, atat pentru afectiunile acute si subacute, cat si pentru afectiunile cronice.
(2) Persoana privata de libertate semneaza de primire in registrul de consultatii, respectiv in registrul de bolnavi cronici, pentru medicamentele achizitionate din fondurile unitatilor penitenciare si pentru medicamentele cu si fara contributie personala decontate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, si in registrul de medicamente personale, pentru cele achizitionate din fonduri proprii.
Indaco Systems va recomanda
(1) Administrarea medicamentelor antidiabetice, tuberculostatice, antiepileptice, antipsihotice, anxiolitice, hipnotice si sedative, precum si a altor medicamente, la recomandarea medicului, se face strict supravegheat, in functie de caz.
(2) Persoana privata de libertate semneaza pentru primirea acestor medicamente, la fiecare administrare, intr-o evidenta speciala.
La nivelul fiecarui cabinet medical de unitate se constituie aparatul de urgenta, conform componentei si precizarilor cuprinse in anexa nr. 1. Completarea baremului se face pe baza condicii de prescriptii medicale de la oficina locala de distributie, iar pentru medicamentele eliberate persoana privata de libertate semneaza de primire in registrul de consultatii.
(1) Persoanele private de libertate pot solicita achizitionarea de medicamente, produse naturiste sau suplimente nutritive numai la recomandarea unui medic consultant, cu avizul medicului unitatii, in baza unei prescriptii medicale intocmite in doua exemplare, un exemplar insotind in mod obligatoriu medicamentele achizitionate, iar contravaloarea acestora se suporta integral de acestea.
(2) Medicamentele sunt achizitionate prin grija unitatii, fara a afecta cuantumul saptamanal al sumelor din care persoanele private de libertate pot efectua cumparaturi.
Medicamentele achizitionate se inregistreaza la nivelul cabinetului medical in registrul de medicamente personale si se gestioneaza separat de medicamentele unitatii.
(1) In cazul de liberarii, persoana privata de libertate primeste medicamentele personale existente la cabinetul medical, pe baza de semnatura.
(2) In cazul de transferului, medicamentele sunt predate cu proces-verbal sefului de escorta, pentru ca la unitatea unde se transfera persoana privata de libertate sa poata beneficia de administrarea lor, cu avizul medicului.
SECTIUNEA a 12-a
Procurarea dispozitivelor medicale
(1) Procurarea dispozitivelor medicale se face pe baza recomandarii medicului specialist si in conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(2) Contravaloarea contributiei personale pentru dispozitivele medicale este suportata de catre beneficiar.
(3) Ochelarii de vedere si bateriile pentru protezele auditive nu sunt suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, contravaloarea acestora fiind suportata de solicitant.
(4) In cazul unui accident produs in timpul, din cauza si in legatura cu munca la care persoana privata de libertate a fost repartizata sau din culpa dovedita a angajatilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor, contravaloarea dispozitivelor medicale este suportata din bugetul unitatii penitenciare ori de catre persoana privata de libertate, daca aceasta este vinovata de producerea accidentului de munca sau infirmitatea se datoreaza unei autoagresiuni.
SECTIUNEA a 13-a
Efectuarea expertizei medico-legale
Directorul penitenciarului si medicul-sef au obligatia sa prezinte persoanele private de libertate, in vederea efectuarii expertizelor medico-legale, la institutiile de medicina legala teritoriale, respectand cerintele organului judiciar ori ale instantei de judecata.
Medicii au obligatia de a intocmi un referat medical amanuntit privind starea de sanatate a persoanei private de libertate ce urmeaza a fi expertizata si pun la dispozitia comisiei de expertiza medico-legala documentele medicale existente la fisa medicala a acesteia.
(1) Medicul desemnat de catre directorul unitatii face parte din comisia de expertiza medico-legala pentru amanarea/intreruperea executarii pedepsei pe motive de boala, conform legislatiei in vigoare.
(2) Investigatiile clinice si paraclinice necesare efectuarii expertizei, recomandate de medicii din comisia de expertiza medico-legala, sunt efectuate in unitatile sanitare si in serviciile de specialitate indicate de catre acestia, prevederile art. 189 din Codul de procedura penala privind acoperirea cheltuielilor judiciare aplicandu-se in mod corespunzator.
(3) In baza concluziilor examenelor de specialitate efectuate, comisia apreciaza daca afectiunile se pot trata sau nu in reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
In cazul in care persoana privata de libertate a fost supusa la tortura, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, expertiza medico-legala se efectueaza in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.
SECTIUNEA a 14-a
Producerea decesului unei persoane private de libertate
In cazul decesului unei persoane private de libertate, personalul medico-sanitar raporteaza de indata directorului penitenciarului si Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor despre imprejurarile producerii acestuia.
Autopsia medico-legala este obligatorie si se efectueaza de catre medicul legist care intocmeste si certificatul constatator al mortii.
(1) In termen de 24 de ore se inainteaza la Directia medicala din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor un referat medical privind modul in care s-a produs decesul si ingrijirile medicale acordate anterior decesului.
(2) In termen de 10 zile de la deces se inainteaza la Directia medicala din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor dosarul de deces, care cuprinde urmatoarele documente:
b) copia foii de observatie clinica din unitatea spitaliceasca in care a decedat persoana privata de libertate (in cazul in care decesul a survenit intr-o unitate spitaliceasca);
c) copia certificatului constatator al mortii.
(1) Fisa medicala, copia foii de observatie clinica din spital, referatul medical privind modul in care s-a produs decesul si copia certificatului constatator al decesului se pastreaza si se arhiveaza conform normelor in vigoare privind arhivarea documentelor medicale.
(2) Familia persoanei decedate sau imputernicitul acesteia au acces la fisa medicala, la referatul medical privind modul in care s-a produs decesul si ingrijirile medicale acordate anterior decesului, precum si la alte documente privitoare la deces, potrivit legii, putand obtine, la cerere, fotocopii ale acestora.
CAPITOLUL III Activitatea de sanatate publica
SECTIUNEA 1
Prevenirea si combaterea bolilor transmisibile
(1) Directia medicala din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor urmareste modul de realizare a activitatilor de prevenire si combatere a bolilor transmisibile, in conformitate cu reglementarile in vigoare ale Ministerului Sanatatii.
(2) Raportarea bolilor transmisibile se realizeaza conform legislatiei sanitare in vigoare.
In cazul aparitiei bolilor transmisibile cu raportare nominala si a focarelor de boala transmisibila, efectuarea primei etape a anchetei epidemiologice (preliminara) este in responsabilitatea medicului unitatii penitenciare, care realizeaza:
a) depistarea si diagnosticarea precoce a cazurilor de boala;
b) stabilirea caracteristicilor principale ale factorilor procesului epidemiologic: sursa agentului patogen, moduri si cai de transmitere;
c) elaborarea si aplicarea masurilor antiepidemice de urgenta: izolarea bolnavului, a suspectilor, eventual a contactilor; supravegherea clinica si impreuna cu laboratorul a contactilor, daca este cazul;
d) in functie de situatie, recomandarea dezinfectiei continue si terminale in focar, a dezinsectiei, deparazitarii si deratizarii;
e) intensificarea masurilor de educatie antiepidemica;
f) informarea telefonica imediata a epidemiologului coordonator zonal, a Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor si a autoritatii de sanatate publica teritoriale in legatura cu situatia epidemiologica creata si masurile preliminare adoptate;
g) intocmirea fisei de ancheta (de raportare);
h) supravegherea focarului epidemiologic pe perioada maxima de incubatie a bolii, de la izolarea ultimului caz din focar.
(1) Personalul unitatii si persoanele private de libertate au obligatia sa se supuna masurilor stabilite pentru prevenirea si combaterea bolilor transmisibile.
(2) Masurile se realizeaza conform ordinelor in vigoare ale Ministerului Sanatatii.
Medicii sefi de unitati desemneaza, acolo unde nu exista asistent de igiena, un asistent medical care are si atributii pe linie de igiena si epidemiologie, dupa o instruire prealabila.
Documentele referitoare la evidenta bolilor transmisibile - anchete epidemiologice, raportari lunare, registrul de vaccinari, registrul de evidenta a luesului, evidenta hepatitei acute virale, evidenta TBC - sunt pastrate separat de alte documente medicale.
(1) Pentru interventia urgenta in situatia aparitiei unor focare de boli transmisibile se constituie la nivelul penitenciarelor-spital o rezerva antiepidemica de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante si alte materiale specifice.
(2) Contravaloarea produselor din rezerva se asigura din fondurile penitenciarelor-spital.
(1) In penitenciarele-spital se organizeaza compartimente specializate de prevenire si control al infectiilor nosocomiale, incadrate cu personal conform legislatiei sanitare in vigoare.
(2) Penitenciarele-spital respecta normele de supraveghere, prevenire si control al infectiilor nosocomiale, prevazute de legislatia sanitara in vigoare.
SECTIUNEA a 2-a
Supravegherea si controlul infectiilor cu transmitere sexuala
Depistarea cazurilor de infectii cu transmitere sexuala face parte integranta din activitatea medicala curenta a medicilor, indiferent de specialitatea pe care o au.
Statusul de infectat, prezent sau anamnestic, al persoanei cu rezultat reactiv in urma efectuarii unei serologii pentru sifilis trebuie stabilit de catre medicul specialist dermatovenerolog.
(1) Persoanelor private de libertate li se efectueaza la intrarea si in timpul detentiei examen serologic pentru depistarea sifilisului.
(2) Persoanelor cu serologie pozitiva HIV li se efectueaza investigatii pentru depistarea infectiilor cu transmitere sexuala.
(3) Contactii cazurilor de infectii cu transmitere sexuala sunt testati cu test serologic netreponemic - VDRL, RPR - si sunt consiliati in situatia infectiilor cu transmitere sexuala, la depistarea cazului.
(4) Testarile se efectueaza in conformitate cu normele internationale in domeniu: consiliere pre - si posttestare, acord pentru testare.
Pentru prevenirea sifilisului congenital se realizeaza identificarea si tratarea sifilisului la gravide, cat mai precoce in timpul sarcinii. Persoanele private de libertate gravide efectueaza un test serologic pentru sifilis de doua ori in timpul sarcinii: in trimestrul I, cat mai precoce, si dupa a 28-a saptamana de sarcina.
(1) In cadrul examenului medical al gravidelor se efectueaza testari si pentru gonoree, infectia genitala cu Chlamydia trachomatis - in trimestrul I, cat mai precoce, si dupa a 28-a saptamana de sarcina.
(2) Se realizeaza, de asemenea, profilaxia conjunctivitei neonatale chlamydiene sau gonococice.
(1) Infectia gonococica se declara nominal in fisa unica de raportare a cazului de boala transmisibila si se completeaza fisa de investigatie epidemiologica, care se transmite epidemiologului coordonator zonal.
(2) Bolnavii urmeaza tratamentul prescris de medicul specialist dermatovenerolog si efectueaza examen serologic pentru lues, care se va repeta dupa doua luni in caz de rezultat negativ.
(1) Confirmarea infectiei genitale cu Chlamydia trachomatis se realizeaza doar prin examen de laborator. In acest caz se completeaza fisa de investigatie epidemiologica, care se transmite epidemiologului coordonator zonal.
(2) Tratamentul bolnavului si al contactilor sexuali ai acestuia se realizeaza conform indicatiilor medicului specialist dermatovenerolog.
SECTIUNEA a 3-a
Prevenirea si combaterea infectiei cu HIV/SIDA
Directia medicala din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor promoveaza in unitatile de detinere metode si proceduri in concordanta cu Programul national de prevenire si combatere a infectiei HIV/SIDA si cu recomandarile Consiliului Europei de prevenire si combatere a infectiei HIV/SIDA in penitenciare.
Masuri de prevenire a infectiei HIV in penitenciare:
a) difuzarea de materiale informative, realizarea de programe de educatie pentru sanatate care sa se refere la mijloacele de prevenire, modurile si caile de transmitere a infectiei HIV, la adoptarea unui comportament nediscriminatoriu fata de persoanele afectate de aceasta boala;
b) respectarea precautiilor universale in toate cabinetele de unitate si in penitenciarele-spital;
c) asigurarea mijloacelor necesare pentru dezinfectie si sterilizarea corecta a instrumentarului;
d) colectarea corespunzatoare a deseurilor septice;
e) utilizarea prezervativului in vederea prevenirii transmiterii pe cale sexuala a infectiei HIV;
f) asigurarea posibilitatii testarii pentru virusul HIV si a consilierii pre- si posttestare, cu consimtamantul persoanei private de libertate;
g) testarea gravidelor, asigurandu-se consilierea pre- si posttestare si tratamentul cu antiretrovirale a gravidei infectate, precum si a nou-nascutului.
La primul test reactiv (efectuat intr-un laborator din unitatile penitenciare sau din reteaua Ministerului Sanatatii), medicul care a recomandat testarea completeaza fisa de declarare a suspiciunii de infectie HIV/SIDA si o trimite epidemiologului coordonator zonal, in termen de 24 de ore.
Confirmarea cazului se realizeaza de catre spitalul ori sectiile de boli infectioase care efectueaza testele de confirmare.
Fisa de supraveghere a infectiei HIV se completeaza de catre medicul specialist de boli infectioase, care o trimite apoi epidemiologului coordonator zonal.
(1) Persoanele infectate cu virusul HIV au dreptul la pastrarea confidentialitatii datelor personale, nu pot fi supuse unui tratament discriminatoriu si nu li se poate interzice dreptul la invatatura ori la munca.
(2) Pentru imbunatatirea calitatii vietii persoanelor infectate cu virusul HIV se iau urmatoarele masuri:
a) alimentatia se asigura conform recomandarilor medicului specialist si normelor legale in vigoare privind hranirea persoanelor private de libertate;
b) asigurarea tratamentului antiretroviral adecvat, precum si a celorlalte ingrijiri medicale, in functie de patologia prezentata de pacient.
(1) Pacientii infectati HIV sunt obligati sa informeze medicul curant, inclusiv medicul de medicina dentara, cu privire la statusul lor HIV, atunci cand il cunosc.
(2) Persoanele care isi cunosc statusul HIV pozitiv raspund penal pentru transmiterea voluntara a infectiei, potrivit prevederilor legale in vigoare.
SECTIUNEA a 4-a
Asistenta medicala, psihologica si sociala a persoanelor private de libertate consumatoare de droguri
(1) La primirea in penitenciar, cu ocazia efectuarii triajului epidemiologic, persoana privata de libertate este informata cu privire la modul de acordare a asistentei medicale curative, profilactice si de urgenta, precum si cu privire la asistenta specifica disponibila in cazul consumului de droguri. Aceste informatii sunt furnizate nu numai la primire, ci si pe tot parcursul detentiei, cu ocazia activitatilor de educatie pentru sanatate.
(2) In cazul in care la primirea in penitenciar consumatorul de droguri declara ca este inclus intr-un program de asistenta, se fac demersurile necesare in vederea asigurarii continuarii programului.
Evaluarea consumatorului de droguri este realizata de catre o echipa multidisciplinara care asigura asistenta medicala, psihologica si de reintegrare sociala in penitenciare.
Ca urmare a evaluarii consumatorului de droguri se stabileste un program integrat de asistenta, care cuprinde si un plan individualizat de asistenta, si se intocmeste un raport de evaluare; raportul de evaluare, cu propunerea programului integrat de asistenta, este prezentat consumatorului in vederea semnarii unui acord de includere in program.
In cazul in care pentru un consumator de droguri aflat in penitenciar a fost stabilita indicatia de tratament substitutiv cu agonisti de opiacee, se asigura transferul acestuia, pentru faza de initiere si stabilizare a dozei, intr-o unitate medicala specializata din reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, faza de mentinere urmand a se realiza la nivelul penitenciarului.
In cazul in care consumatorul de droguri se afla in situatii de urgenta - sevraj complicat, supradoza, afectiuni asociate complicate -, personalul care ia contact cu acesta va anunta de indata conducerea unitatii in vederea transportarii acestuia de urgenta la o unitate medicala de profil din reteaua sanitara publica.
In cazul in care o persoana prezinta sindrom de sevraj, medicul unitatii ia masurile necesare reducerii simptomelor de sevraj, in cazul in care este abilitat sa o faca, sau prezinta pacientul pentru consult de specialitate.
(1) Cand consumatorul de droguri inclus intr-un program de asistenta este transferat intr-un alt loc de detentie sau este eliberat, se fac, de asemenea, demersuri in vederea asigurarii continuarii tratamentului.
(2) Aceeasi procedura este urmata si in cazul consumatorilor de droguri minori, cazuri care sunt notificate de urgenta si directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului.
In ceea ce priveste prevenirea consumului ilicit de droguri sunt luate masuri de organizare a urmatoarelor tipuri de activitati:
a) furnizarea, la primirea in penitenciare, a unor brosuri/pliante continand informatii generale cu privire la riscurile existente in cazul consumului de droguri, precum si asistenta specifica disponibila in acest caz;
b) organizarea de actiuni de informare si educare privind riscurile consumului de droguri, precum si ale infectarii cu HIV, hepatita B si C, de catre echipele multidisciplinare de asistenta a consumatorilor;
c) organizarea unor activitati specifice, cu participarea unor specialisti din cadrul Agentiei Nationale Antidrog, a altor institutii publice specializate, precum si a unor organizatii neguvernamentale de profil;
d) organizarea de programe speciale de informare, educare, consiliere, prevenire a recidivelor, pentru persoanele cu antecedente de consum.
SECTIUNEA a 5-a
Prevenirea si combaterea hepatitei virale
(1) Bolnavii de hepatita acuta virala se interneaza in penitenciarele-spital cu sectii de boli infectioase sau in sectii apartinand spitalelor din reteaua Ministerului Sanatatii, in primele 24 de ore de la depistare.
(2) Anuntarea suspiciunii de caz se face telefonic, in primele 24 de ore, epidemiologului coordonator zonal.
(3) Cazurile confirmate se declara nominal prin fisa unica de raportare a cazului de boala transmisibila, care se inainteaza epidemiologului coordonator.
(1) La externarea din spital a bolnavului cu hepatita virala, medicul din penitenciar respecta intocmai recomandarile mentionate pe biletul de iesire de catre medicul specialist de boli infectioase privind tratamentul, regimul alimentar si perioada scutirii de munca.
(2) Dispensarizarea bolnavului se realizeaza conform normelor Ministerului Sanatatii in vigoare.
(3) Evidenta fostilor bolnavi de hepatita acuta virala, precum si a purtatorilor de Ag HBs se pastreaza la cabinetul medical impreuna cu fisele de ancheta epidemiologica, fisa unica de raportare a cazului de boala transmisibila si analizele de laborator efectuate atat lor, cat si contactilor.
Pentru prevenirea si combaterea hepatitei virale, personalul medico-sanitar ia urmatoarele masuri:
a) asigura supravegherea sanitara a conditiilor de mediu, in special aprovizionarea cu apa potabila, hranirea efectivelor si indepartarea reziduurilor;
b) verifica conditiile pentru mentinerea unei bune igiene personale a detinutilor;
c) asigura respectarea precautiilor universale;
d) asigura efectuarea sterilizarii corecte a instrumentarului stomatologic si chirurgical, in concordanta cu metodologia cuprinsa in ordinele in vigoare emise de Ministerul Sanatatii;
e) asigura efectuarea tratamentelor injectabile numai cu seringi de unica folosinta;
f) asigura educatia pentru sanatate privind deprinderile igienice, modurile si caile de transmitere a acestei afectiuni.
(1) Pentru hepatita cu transmitere enterala, supravegherea contactilor din camera si de la locul de munca se realizeaza timp de 30 de zile, clinic - zilnic si prin examene de laborator (TGP, bilirubina) - la inceputul perioadei de supraveghere, cu repetare la 14 zile.
(2) In unitate se realizeaza decontaminarea continua si terminala a camerei unde a fost cazat bolnavul.
(3) Se iau masuri pentru a asigura igiena alimentatiei, a apei si igiena personala a detinutilor.
(4) Vesela si lenjeria contactilor sunt spalate si dezinfectate separat, folosindu-se substante clorigene.
(5) Se efectueaza dezinsectii.
Pentru hepatita cu transmitere parenterala, supravegherea clinica si cu laboratorul a contactilor se realizeaza timp de 3 luni pentru hepatita acuta tip B si doua luni pentru hepatita acuta tip C; pentru contactii directi ai cazului de hepatita acuta tip B se face determinarea Ag HBs, iar in cazul in care rezultatul este negativ, se recomanda efectuarea vaccinarii impotriva hepatitei B.
SECTIUNEA a 6-a
Prevenirea si combaterea tuberculozei activ-evolutive pulmonare si extrapulmonare
Diagnosticarea, tratamentul si supravegherea bolnavilor de tuberculoza se realizeaza in conformitate cu prevederile Programului National de Control al Tuberculozei.
(1) In cazul existentei unei suspiciuni de tuberculoza pulmonara, persoana privata de libertate este mutata in camera de izolare respiratorie din penitenciar, iar la confirmarea diagnosticului este internata de indata in penitenciarul-spital cu sectie de pneumologie la care unitatea este arondata.
Indaco Systems va recomanda
(2) Cazurile de tuberculoza extrapulmonara sunt internate in sectiile de boli interne ale penitenciarelor-spital care au in structura si sectii de pneumologie, conform arondarii.
Alimentatia bolnavilor de tuberculoza este asigurata in conformitate cu recomandarile medicului specialist si cu normele legale in vigoare privind hranirea persoanelor private de libertate.
Faza de continuare a tratamentul tuberculostatic direct observat se poate realiza, in situatia bolnavului necontagios, cu toleranta si complianta buna la tratament, in unitatile penitenciare, pacientii fiind cazati in camere special destinate.
Bolnavii de tuberculoza care au incheiat tratamentul tuberculostatic direct observat nu necesita izolare in camere TBC si nu mai primesc norma de hrana speciala, chiar daca raman in evidenta pe toata perioada detentiei.
SECTIUNEA a 7-a
Starea igienico-sanitara a locurilor de detentie
Administratia locului de detinere se obliga sa se incadreze in standardele stabilite de organismele nationale si internationale privind asigurarea conditiilor igienico-sanitare necesare pastrarii sanatatii persoanelor aflate in custodie.
Personalul medico-sanitar verifica periodic conditiile igienico-sanitare din unitatile penitenciare, informeaza conducerea asupra disfunctionalitatilor constatate si propune masuri pentru remedierea lor. Directorul penitenciarului analizeaza rapoartele si propunerile medicului-sef si ia masurile ce se impun. In cazul in care cele sesizate nu sunt de competenta sa, se solicita prezenta unui medic igienist sau a epidemiologului coordonator zonal.
Intregul personal al unitatilor penitenciare pretinde persoanelor private de libertate sa respecte masurile de igiena individuala si colectiva.
Pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare necesare pastrarii sanatatii persoanelor private de libertate, personalul medico-sanitar are urmatoarele obligatii:
a) sa verifice saptamanal conditiile igienico-sanitare si modul in care se asigura spatiul de cazare, iluminarea naturala si artificiala, ventilatia, incalzirea, apa potabila, indepartarea apelor uzate si a reziduurilor solide;
b) sa supravegheze modul in care se asigura protectia sanitara si starea de intretinere a instalatiilor tehnico-sanitare si sa verifice prin analize dozimetrice, chimice si bacteriologice lunare calitatea apei;
c) sa controleze permanent modul in care se asigura masurile in vederea realizarii igienei individuale a persoanelor private de libertate, iar saptamanal, felul in care se asigura tunsul si imbaierea efectivelor;
d) sa verifice daca schimbarea lenjeriei de corp si de pat se face conform ordinelor in vigoare, precum si modul in care se asigura spalarea acestora;
e) sa urmareasca modul in care se asigura persoanelor private de libertate articolele de igiena personala;
f) sa urmareasca efectuarea analizelor de laborator si examinarea clinica a persoanelor care isi desfasoara activitatea in zone cu risc epidemiologic crescut si sa interzica desfasurarea acestor activitati de cei necontrolati sau neavizati medical, conform ordinelor in vigoare ale Ministerului Sanatatii referitoare la metodologia privind examenul medical la angajarea in munca, controlul medical periodic si examenul medical la reluarea muncii;
g) sa verifice lunar la locurile de munca din incinta unitatii si la punctele de lucru exterioare modul in care se asigura aprovizionarea cu apa potabila, servitul hranei, spalatul pe maini, folosirea canilor individuale, indepartarea apei uzate si folosirea echipamentului de protectie;
h) sa deruleze programe de educatie pentru sanatate.
(1) Personalul medico-sanitar realizeaza controlul zilnic al starii de igiena la blocul alimentar, verificand calitatea, termenele de garantie, modul de depozitare a alimentelor care urmeaza sa fie preparate, respectarea circuitului alimentelor, astfel ca fazele salubre sa nu se intersecteze cu fazele insalubre ale prepararii hranei, daca probele alimentare sunt pastrate corespunzator timp de 48 de ore.
(2) Personalul medico-sanitar verifica si daca exista suficiente materiale pentru realizarea curateniei si a dezinfectiei zilnice la blocul alimentar, cum ar fi detergent, substante clorigene etc.
(1) Hrana este data in consum in maximum doua ore de la preparare.
(2) Consemnarea calitatii hranei se face de catre personalul medico-sanitar intr-un registru pastrat la blocul alimentar.
Medicul de unitate raspunde pentru realizarea controlului medical periodic in sectoarele cu risc epidemiologic crescut, conform reglementarilor in vigoare.
Asistentul de igiena sau, in lipsa acestuia, un asistent desemnat de medicul-sef realizeaza zilnic triajul epidemiologic la blocul alimentar si va tine evidenta acestuia.
Personalul medico-sanitar supravegheaza si verifica conditiile igienico-sanitare ale punctului comercial din incinta unitatii penitenciare, inclusiv sub aspectul calitatii produselor comercializate si al starii de sanatate a personalului care il deserveste.
Medicul-sef anunta imediat conducerea unitatii daca exista deficiente pe linie de igiena a alimentatiei. Situatiile cu risc epidemiologic sunt anuntate imediat epidemiologului coordonator zonal si Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
SECTIUNEA a 8-a
Autorizarea sanitara
(1) Conducerea unitatilor penitenciare sau a penitenciarelor-spital are obligatia sa solicite si sa detina, conform legii, autorizatie sanitara de functionare.
(2) Autorizarea sanitara de functionare se acorda de catre directiile de sanatate publica abilitate, in conformitate cu normele in vigoare.
(1) La cabinetul medical se pastreaza dosarul de unitate al conditiilor igienico-sanitare, care cuprinde: fisa de obiectiv, procesul-verbal de constatare a conditiilor igienicosanitare si autorizatia sanitara de functionare.
(2) Orice modificare survenita in conditiile igienico-sanitare se consemneaza in dosarul de unitate, cu instiintarea conducerii unitatii, pentru luarea masurilor care se impun.
Autorizatiile sanitare de functionare se vizeaza la termenele prevazute de autoritatea de sanatate publica care le-a eliberat.
Intre doua avizari, in cazul in care elementele care au stat la baza autorizarii se modifica, unitatea cere directiilor de sanatate publica demararea procedurilor in vederea emiterii unei noi autorizatii sanitare de functionare.
SECTIUNEA a 9-a
Raportarea activitatii de epidemiologie si igiena
(1) Medicii din cadrul cabinetelor medicale din penitenciare sau din centrele de reeducare, medicii specialisti din ambulatoriile penitenciarelor-spital, laboratoarele de analize medicale si sectiile de boli infectioase sunt obligati sa raporteze epidemiologului coordonator zonal si Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor evenimentele epidemiologice si igienico-sanitare care pun in pericol starea de sanatate a persoanelor private de libertate.
(2) Raportarea activitatii de epidemiologie si igiena se realizeaza conform ordinelor in vigoare ale Ministerului Sanatatii.
Medicii de specialitate din sectiile de boli infectioase au obligatia sa raporteze epidemiologului coordonator zonal si Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor urmatoarele:
a) cazurile suspecte sau confirmate de holera, pesta, febra recurenta, febra galbena, febre hemoragice, lepra, imediat dupa depistare;
b) infectia cu HIV/SIDA, la 24 de ore dupa confirmare;
c) alte cazuri de boli transmisibile, precum si orice caz de boala infectioasa, la 24 de ore dupa confirmare.
(1) In cazul focarului epidemic sau trenant trebuie transmise epidemiologului coordonator zonal si Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor urmatoarele date:
a) la anuntare - locul izbucnirii, efectivul total, numarul de cazuri, numarul de decese, repartitia cazurilor si a deceselor pe grupe de varsta, data de debut al focarului, data interventiei in focar, forme clinice, investigatii, rezultate, masuri luate;
b) ulterior, cabinetele medicale de unitate, cu/fara sprijinul specialistului din cadrul autoritatii de sanatate publica, comunica date privitoare la: numarul de cazuri si de decese noi in focar, evolutia clinica, date noi privind investigatiile de laborator si masurile luate, sursa si mecanismul de transmitere (presupuse sau stabilite prin ancheta epidemiologica), activitatea de prevenire si control desfasurata pe perioada de evolutie a focarului (ultimul control, recomandarile formulate, investigatiile efectuate, masurile aplicate, inclusiv sanctiunile);
c) data inchiderii focarului.
(2) Decesele se raporteaza nominal Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(1) Cabinetele medicale raporteaza de urgenta Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor si, dupa caz, medicilor epidemiologi coordonatori zonali urmatoarele date:
a) decesele survenite in randul detinutilor;
b) bolile transmisibile cu raportare nominala (mentionate pe fisa unica de raportare a cazului de boala transmisibila);
c) aparitia unei epidemii in unitate;
d) cazuri de accidente si agresiuni care pun in pericol viata detinutilor.
(2) Cabinetele medicale transmit, in termen de 24 de ore de la producerea evenimentului, Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor referatul medical privind decesul si ingrijirile medicale acordate anterior producerii acestuia.
(3) Cabinetele medicale raporteaza saptamanal epidemiologului coordonator zonal:
a) boli diareice acute - pe perioada sezonului cald;
b) infectii acute respiratorii - pe perioada sezonului rece;
c) infectii cu virusul West Nile in teritoriul la risc, potrivit perioadelor de supraveghere stabilite de catre Ministerul Sanatatii.
(4) Cabinetele medicale raporteaza lunar Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor activitatea cabinetului medical.
(5) Cabinetele medicale raporteaza, de asemenea, lunar, penitenciarului-spital coordonator situatiile privind furnizarea de servicii de asistenta medicala primara si de specialitate, in vederea inaintarii acestora catre casa de asigurari de sanatate.
(6) Cabinetele medicale raporteaza la sfarsitul semestrului I, pana la data de 5 iulie, Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor urmatoarele date:
a) activitatea medicala, prin raportul de activitate medicala;
b) activitatea de medicina dentara, prin foaia de evidenta a activitatii de medicina dentara;
c) activitatea laboratorului de tehnica dentara;
d) activitatea penitenciarului-spital, prin "Darea de seama si indicatorii de eficienta ai sectiilor cu paturi, laboratoarelor si cabinetelor de specialitate".
(7) Cabinetele medicale raporteaza anual, pana la data de 10 ianuarie, Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor urmatoarele date:
a) activitatea medicala, prin raportul de activitate medicala;
b) activitatea de medicina dentara, prin foaia de evidenta a activitatii de medicina dentara;
c) activitatea laboratorului de tehnica dentara;
d) activitatea penitenciarului-spital, prin "Darea de seama si indicatorii de eficienta ai sectiilor cu paturi, laboratoarelor si cabinetelor de specialitate".
Trimestrial si ori de cate ori este nevoie, medicul-sef raporteaza in scris directorului penitenciarului si medicilor epidemiologi coordonatori zonali principalele aspecte privind respectarea normelor de igiena si starea de sanatate a efectivelor, propunand aplicarea masurilor sanitare necesare.
Penitenciarele-spital raporteaza Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Scolii Nationale de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar si casei de asigurari de sanatate datele solicitate privind activitatea desfasurata, la termenele stabilite.
CAPITOLUL V Drepturile si obligatiile persoanelor private de libertate
(1) Orice persoana privata de libertate are dreptul la respectarea demnitatii umane si la un tratament nediscriminatoriu.
(2) Interventiile medicale se efectueaza numai cu acordul persoanei private de libertate.
Examinarea medicala se efectueaza cu respectarea confidentialitatii si intimitatii, cu exceptia cazurilor in care medicul solicita supraveghere suplimentara, pentru motive de siguranta si de mentinere a ordinii si disciplinei.
(1) Informatiile medicale cu caracter confidential pot fi furnizate numai in cazul in care persoanele private de libertate isi dau consimtamantul scris sau in cazurile expres prevazute de lege.
(2) In cazul in care informatiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale, implicati in tratamentul persoanelor private de libertate, acordarea consimtamantului nu mai este obligatorie.
(1) Persoanele private de libertate pot solicita contra cost orice alt serviciu medical care nu este asigurat gratuit, conform prevederilor prezentului ordin.
(2) Persoanele private de libertate au dreptul sa solicite si sa primeasca, la externarea din penitenciarul-spital, un rezumat scris cuprinzand diagnosticul, investigatiile, tratamentul si ingrijirile acordate pe perioada spitalizarii.
(3) Persoanele private de libertate au dreptul sa primeasca, la cerere, fotocopii ale documentelor medicale, cu exceptia rezultatelor examenelor de specialitate efectuate in cadrul si pana la definitivarea expertizelor medico-legale, precum si a rapoartelor de expertiza medico-legala, in conditiile legii.
(4) Persoana privata de libertate poate primi la cerere un referat medical asupra starii sale de sanatate.
Persoanele private de libertate sunt informate asupra starii lor de sanatate, a interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra riscului neefectuarii tratamentului si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu privire la datele despre diagnostic si prognostic.
(1) Persoanele private de libertate cu varsta de peste 18 ani au dreptul sa refuze o interventie medicala, asumandu-si in scris raspunderea pentru decizia lor; consecintele refuzului sau ale intreruperii actelor medicale sunt explicate pacientului.
(2) In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta consimtamantul acestuia nu mai este necesar.
(1) Nicio persoana privata de libertate nu poate fi supusa, nici chiar cu consimtamantul sau, vreunui experiment stiintific sau medical.
(2) Pe parcursul executarii pedepsei privative de libertate, persoanele private de libertate nu pot fi donatoare de sange sau de organe decat pentru membrii de familie pana la gradul al IV-lea.
In cazul in care la examenul medical se constata ca persoana privata de libertate prezinta semne de violenta sau declara ca a fost supusa la rele tratamente, medicul are obligatia de a consemna in fisa medicala cele constatate si de a anunta conducerea unitatii, care sesizeaza de indata procurorul.
(1) In cazurile prevazute in articolul precedent, persoana privata de libertate are dreptul de a cere sa fie examinata de catre un medic din afara sistemului penitenciar, desemnat de aceasta sau de un medic legist.
(2) Constatarile medicului din afara sistemului penitenciar sunt consemnate in fisa medicala a persoanei private de libertate, iar certificatul medico-legal se anexeaza la fisa medicala dupa ce pacientul a luat cunostinta de continutul sau, sub semnatura.
(3) Cheltuielile ocazionate de aceste examene medicale se suporta de catre solicitant.
Obligatiile persoanelor private de libertate sunt urmatoarele:
a) sa se prezinte la examenele profilactice si periodice conform programarii medicului unitatii;
b) sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului;
c) sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medicosanitar;
d) sa respecte regulile de igiena individuala si colectiva;
e) sa se supuna masurilor ce decurg din nerespectarea prevederilor legale in domeniu;
f) sa respecte regulamentul de ordine interioara al unitatilor penitenciare.
Persoanelor private de libertate le sunt interzise detinerea si comercializarea de medicamente, precum si consumul de medicamente fara prescriptie medicala.
Medicul unitatii poate restrictiona primirea sau cumpararea de catre persoanele private de libertate bolnave a unor alimente ori tigari contraindicate in afectiunile de care sufera.
CAPITOLUL VI Dispozitii finale
(1) Penitenciarele-spital isi desfasoara activitatea potrivit Regulamentului de organizare si functionare a penitenciarelor-spital, intocmit in baza normelor de organizare si functionare stabilite de Ministerul Sanatatii si de Administratia Nationala a Penitenciarelor.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a penitenciarelor-spital, avand avizul Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, se aproba de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
In situatia in care persoanele private de libertate se afla in imposibilitatea prezentarii sau a transferului pentru prezentare la organele de urmarire penala ori la instantele de judecata din motive medicale, medicul, cu cel mult 24 de ore inainte de data la care a fost citat, elibereaza o adeverinta medicala, conform modelului prevazut in anexa nr. 2, pe care o va inainta acestora cu adresa de inaintare semnata de directorul unitatii.
(1) Personalul medico-sanitar din unitati mentine o legatura permanenta cu autoritatile de sanatate publica teritoriale, in scopul informarii epidemiologice reciproce si al colaborarii in rezolvarea problemelor aparute.
(2) In cazul aparitiei unor focare epidemice, medicul penitenciarului cere sprijinul autoritatii de sanatate publica in vederea stabilirii masurilor ce se impun.
Directia medicala din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor evalueaza activitatea personalului medico-sanitar din unitatile subordonate si acorda sprijin si indrumare pentru asigurarea starii de sanatate a efectivelor.
(1) Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul ordin.
(3) La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga prevederile Ordinului ministrului justitiei si al ministrului sanatatii publice nr. 1.361/C/1.016/2007 privind asigurarea asistentei medicale persoanelor private de libertate aflate in custodia Administratiei Nationale a Penitenciarelor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 459 din 6 iulie 2007.
(4) Directia medicala din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor va elabora proceduri operationale unitare, care pot fi adaptate de catre fiecare unitate la specificul propriu.
Ministrul justitiei,
Alina Mihaela Bica, |
secretar de stat
Ministrul sanatatii, |
COMPONENTA
aparatului de urgenta din cabinetele medicale de unitate
| Nr. crt. |
Denumirea produsului |
Unitatea de masura |
Cantitatea |
| A. |
Tablete |
| 1. |
Algocalmin |
cp |
20 |
| 2. |
Ampicilina |
cps |
20 |
| 3. |
Amoxicilina |
cps |
20 |
| 4. |
Aspirina T |
cp |
20 |
| 5. |
Aspacardin |
cp |
20 |
| 6. |
Bromhexin |
cp |
20 |
| 7. |
Colebil |
cp |
20 |
| 8. |
Clorfeniramin |
cp |
20 |
| 9. |
Clorzoxazona |
cp |
20 |
| 10. |
Dicarbocalm |
cp |
20 |
| 11. |
Distonocalm |
cp |
20 |
| 12. |
Eritromicina |
cp |
20 |
| 13. |
Extraveral |
cp |
20 |
| 14. |
Faringosept |
cp |
20 |
| 15. |
Fenobarbital |
cp |
10 |
| 16. |
Furosemid |
cp |
20 |
| 17. |
Furazolidon |
cp |
20 |
| 18. |
Ibuprofen |
cp |
20 |
| 19. |
Metoclopramid |
cp |
20 |
| 20. |
Metoprolol 50 mg |
cp |
10 |
| 21. |
Nitroglicerina |
cp |
20 |
| 22. |
No-Spa |
cp |
20 |
| 23. |
Omeprazol |
cps |
20 |
| 24. |
Oxacilina |
cps |
20 |
| 25. |
Paracetamol |
cp |
20 |
| 26. |
Paxeladine |
cp |
20 |
| 27. |
Piafen |
cp |
20 |
| 28. |
Ranitidina |
cp |
20 |
| 29. |
Scobutil |
cp |
30 |
| 30. |
Smecta |
buc. |
20 |
| 31. |
Triferment |
cp |
20 |
| 32. |
Vitamina C |
cp |
20 |
| B. |
Fiole |
| 1. |
Algocalmin |
fiole |
20 |
| 2. |
Ampicilina 500 mg |
flacoane |
10 |
| 3. |
Diazepam |
fiole |
5 |
| 4. |
Ergomet |
fiole |
5 |
| 5. |
Fenobarbital |
fiole |
5 |
| 6. |
Fitomenadion |
fiole |
5 |
| 7. |
Furosemid |
fiole |
10 |
| 8. |
Gluconat de calciu |
fiole |
10 |
| 9. |
Glucoza 33% |
fiole |
5 |
| 10. |
Hemisuccinat de hidrocortizon |
fiole |
10 |
| 11. |
Ketonal |
fiole |
5 |
| 12. |
Miofilin |
fiole |
10 |
| 13. |
Metoclopramid |
fiole |
5 |
| 14. |
No-spa |
fiole |
5 |
| 15. |
Oxacilina 500 mg |
flacoane |
10 |
| 16. |
Papaverina |
fiole |
5 |
| 17. |
Piafen |
fiole |
5 |
| 18. |
Penicilina sodica 1 mil. Ul |
flacoane |
10 |
| 19. |
Scobutil |
fiole |
5 |
| 20. |
Ser fiziologic |
fiole |
20 |
| 21. |
Ser antitetanic |
fiole |
10 |
| 22. |
Vitamina C 10% |
fiole |
10 |
| 23. |
Xilina 1% |
fiole |
5 |
| 24. |
Saruri pentru rehidratare orala |
plicuri |
10 |
| C. |
Solutii uz extern, unguente |
| 1. |
Alcool iodat 1% |
ml |
500 |
| 2. |
Alcool sanitar |
ml |
500 |
| 3. |
Apa oxigenata |
ml |
500 |
| 4. |
Baneocin unguent |
tub |
2 |
| 5. |
Baneocin pudra |
flacon |
1 |
| 6. |
Diclofenac gel |
tub |
1 |
| 7. |
Oximed spray |
flacon |
1 |
| 8. |
Perogen |
tablete |
10 |
| 9. |
Rivanol |
ml |
500 |
| 10. |
Tetraciclina unguent |
tub |
1 |
| D. |
Materiale sanitare |
| 1. |
Comprese sterile |
bucati |
10 |
| 2. |
Fese 10/10 |
bucati |
10 |
| 3. |
Leucoplast role |
bucati |
2 |
| 4. |
Leucoplast cu rivanol |
bucati |
10 |
| 5. |
Seringi 2 ml, 5 ml, 10 ml, 20 ml |
bucati |
20 |
| 6. |
Vata |
g |
400 |
ADMINISTRATIA NATIONALA A PENITENCIARELOR
Penitenciarul/Penitenciarul-spital ...........................
Nr. registru de consultatii .............
Se adevereste ca persoana privata de libertate .........................................., nascuta la data de ...................., fiul/fiica lui ...................... si al/a ....................., la momentul examinarii este suferinda de: ........................................................................................................................................................................... ........................................................................................................................................................................... ........................................................................................................................................................................... ............................ .
Pacientul este transportabil [ ]/netransportabil [ ].
S-a eliberat prezenta pentru informarea organelor judiciare cu privire la starea de sanatate a pacientului, in conformitate cu cap. II din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.
Data eliberarii
anul ........... luna ......... ziua ........ ora .............. |
Semnatura si parafa medicului |