referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
Augustin Zegrean
Aspazia Cojocaru
Acsinte Gaspar
Mircea Stefan Minea
Iulia Antoanella Motoc
Ion Predescu
Puskas Valentin Zoltan
Patricia Marilena Ionea |
- presedinte
- judecator
- judecator
- judecator
- judecator
- judecator
- judecator
- magistrat-asistent |
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Stefan Niculae in Dosarul nr. 49.118/3/2010 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 672D/2011.
La apelul nominal se prezinta personal autorul exceptiei. Lipseste partea Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Presedintele dispune sa se faca apelul si in dosarele nr. 673D/2011, nr. 758D/2011 si nr. 772D/2011, care au ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de Nelli Oprescu, Aurelia Vasilescu si Constantin Vasilescu in dosarele nr. 49.113/3/2010, nr. 47.822/3/2010 si nr. 47.823/3/2010 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Presedintele dispune sa se faca apelul si in dosarele nr. 1.063D/2011, 1.064D/2011, 1.084D/2011, 1.151D/2011 si 1.227D/2011-1.233D/2011, care au ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicata, din oficiu, de Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale in dosarele nr. 12.919/63/2010, nr. 13.277/63/2010, nr. 11.736/63/2010, nr. 17.019/63/2010, nr. 11.945/63/2010, nr. 12.669/63/2010, nr. 14.273/63/2010, nr. 3.433/104/2010, nr. 14.063/63/2010, nr. 12.305/63/2010 si nr. 14.757/63/2010.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Magistratul-asistent refera asupra cererii depuse la Dosarul nr. 1.230D/2011 de partea Marian Preda prin care solicita acordarea unui termen, in vederea angajarii unui aparator.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea cererii, avand in vedere data la care a fost sesizata Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate.
Curtea respinge cererea de acordare a unui nou termen ca neintemeiata, apreciind ca, intre data de 16 septembrie 2011, cand a fost sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate, si data prezentei sedinte de judecata, partea a dispus de un timp suficient pentru angajarea unui aparator.
Curtea, avand in vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate in dosarele nr. 672D/2011, nr. 673D/2011, nr. 758D/2011, nr. 772D/2011, nr. 1.063D/2011, nr. 1.064D/2011, nr. 1.084D/2011, nr. 1.151D/2011, nr. 1.227D/2011-1.233D/2011, pune in discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.
Partea prezenta estede acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii dosarelor.
Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 673D/2011, nr. 758D/2011, nr. 772D/2011, nr. 1.063D/2011, nr. 1.064D/2011, nr. 1.084D/2011, nr. 1.151D/2011 si nr. 1.227D/2011-1.233D/2011 la Dosarul nr. 672D/2011, care este primul inregistrat.
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul partii prezente, care solicita admiterea exceptiei asa cum a fost formulata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, sens in care invoca jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale.
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 16 mai 2011, pronuntata in Dosarul nr. 49.113/3/2010, si Incheierea din 20 mai 2011, pronuntata in Dosarul nr. 49.118/3/2010, Incheierea din 30 mai 2011, pronuntata in Dosarul nr. 47.822/3/2010, si Incheierea din 23 mai 2011, pronuntata in Dosarul nr. 47.823/3/2010, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.
Exceptia a fost ridicata de Stefan Niculae, Nelli Oprescu, Aurelia Vasilescu si Constantin Vasilescu cu prilejul solutionarii contestatiilor formulate impotriva deciziilor de pensionare.
Prin incheierile din 5 septembrie 2011, pronuntate in dosarele nr. 13.277/63/2010 si nr. 12.669/63/2010, incheierile din 12 septembrie 2011 , pronuntate in dosarele nr. 11.736/63/2010, nr. 17.019/63/2010, nr. 14.273/63/2010 si nr. 11.945/63/2010, incheierile din 16 septembrie 2011, pronuntate in dosarele nr. 12.919/63/2010, nr. 14.063/63/2010, nr. 12.305/63/2010 si nr. 3.433/104/2010, si Incheierea din 30 septembrie 2011, pronuntata in Dosarul nr. 14.757/63/2010, Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.
Exceptia a fost ridicata, din oficiu, de instanta de judecata cu prilejul solutionarii unor contestatii privind decizii de pensionare.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia arata, in esenta, ca legea criticata aduce atingere modalitatii in care legea anterioara a constituit dreptul la pensie, cu consecinte drastice asupra cuantumului pensiei. Asa fiind, este incalcat principiul neretroactivitatii legii civile. De asemenea, arata ca decizia de pensionare reprezinta un titlu de creanta asupra statului, precum si faptul ca partea necontributiva a pensiei de serviciu constituie o compensatie acordata pentru a contrabalansa interdictiile si ingradirile unor categorii socioprofesionale cu un statut special. Prin urmare, avand in vedere ratiunile ce au stat la baza recunoasterii acestei compensatii, statul nu are posibilitatea de a interveni ulterior pe cale legislativa pentru anihilarea unei pensii speciale aflate in plata, intrucat, la momentul acordarii acesteia, nu a fost conditionata de existenta resurselor financiare ale statului. In acelasi context, aminteste ca, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, pensia reprezinta un "bun", intrand astfel in sfera de protectie a art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, afectarea cuantumului pensiei prin recalculare dobandeste semnificatia unei incalcari a dreptului de proprietate privata. In sfarsit, sustine ca Legea nr. 119/2010 creeaza o discriminare intre categoriile socioprofesionale prevazute de art. 1. In acest sens, arata ca persoanele prevazute la art. 1 lit. a) si b) din lege se bucura de un mod de recalculare a pensiei mai avantajos in raport cu celelalte categorii de persoane prevazute de art. 1, prin aceea ca punctajul mediu anual realizat se determina prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentand stagiul complet de cotizare, iar pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu pot fi dovedite venituri de natura salariala, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective. Din contra, pentru celelalte categorii socioprofesionale, stagiul complet de cotizare este calculat in functie de data nasterii, asa cum se prevede in anexa nr. 3 din Legea nr. 19/2000, iar pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si nu pot fi dovedite se utilizeaza salariul minim pe tara, asa cum prevede art. 161 alin. (2) din Legea nr. 19/2000.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata, dreptul la pensie speciala nefiind un drept constitutional.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului, invocand jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale prin Decizia nr. 873/2010, arata ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorulraportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.
Autorii exceptiei considera ca textele de lege criticate contravin urmatoarelor dispozitii din Constitutie: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi a cetatenilor, art. 44 privind proprietatea privata si art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie. De asemenea, invoca dispozitiile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin Hotararea din 12 octombrie 2004, pronuntata in Cauza Kjartan Asmundsson contra Islandei, Hotararea din 5 martie 2009, pronuntata in Cauza Sandra Jankovic contra Croatiei, Hotararea din 28 aprilie 2009, pronuntata in Cauza Rasmussen contra Poloniei, Hotararea din 15 iunie 1999, pronuntata in Cauza Domalewski contra Poloniei, Hotararea din 28 mai 1985, pronuntata in Cauza Abdulaziz, Cabales si Balkandali contra Regatului Unit si Hotararea din 26 noiembrie 2002, pronuntata in Cauza Buchen contra Cehiei.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca a mai analizat conformitatea actului normativ criticat in raport cu aceleasi texte din Constitutie si critici asemanatoare celor formulate in prezenta cauza. Astfel, prin deciziile nr. 871 si nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a retinut, in esenta, ca "pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit in legea speciala". Acordarea acestui supliment, neavand ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, "tine de politica statului in domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobandirea dreptului la pensie speciala "nu poate fi considerata ca instituind o obligatie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept castigat reprezentand doar prestatiile deja realizate pana la intrarea in vigoare a noii reglementari si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decat prin incalcarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie. [...] Conformandu-se dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor, si numai in ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate in acea profesie si varsta eligibila nu sunt afectate de noile reglementari. De asemenea, Legea privind instituirea unor masuri in domeniul pensiilor nu se rasfrange asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale in vigoare, care constituie facta praeterita."
Cu acelasi prilej, Curtea a statuat ca "partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi incadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in notiunea de «bun», ea reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept castigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pana la data intrarii in vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii".
Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa justifice reconsiderarea jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziilor amintite isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
In ceea ce priveste critica referitoare la existenta unui tratament juridic diferentiat intre diversele categorii socioprofesionale, de natura sa creeze o situatie privilegiata militarilor, precum si politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, Curtea retine ca art. 5 alin. (2) din Legea nr. 119/2010 prevede ca "Pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. a) sau b), punctajul mediu anual realizat se determina prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentand stagiul complet de cotizare". Alin. (4) al aceluiasi articol prevede ca "In cazul pensiilor prevazute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu pot fi dovedite venituri de natura salariala, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective".
Din contra, pentru celelalte categorii socioprofesionale prevazute de art. 1 din Legea nr. 119/2010, art. 3 alin. (1) din acelasi act normativ prevede ca "Pensiile prevazute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate in plata, se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizand algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare".
Art. 77 alin.(1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, stabilea in acest sens ca "Punctajul mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare se determina prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate de asigurat in perioada de cotizare la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare, prevazut in anexa nr. 3".
Anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2010 prevedea, ca regula generala, un stagiu complet de cotizare de 25 de ani pentru femei, respectiv 30 de ani pentru barbati, stagiul crescand pana la 30 de ani, respectiv 35 de ani pentru barbati pana in anul 2015.
De asemenea, art. 161 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 stabilea ca "In conditiile in care, pentru o anumita perioada care constituie stagiu de cotizare, in carnetul de munca nu sunt inregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora. In caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul minim pe tara, in vigoare in perioada respectiva".
Curtea constata ca Legea nr. 19/2000 a fost abrogata prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Avand in vedere insa incidenta in cauza a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, aflate in stransa legatura cu obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea, potrivit celor statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, urmeaza a se raporta si la aceste dispozitii de lege in contextul analizei art. 1-4 si art. 7 din Legea nr. 119/2010.
Din examinarea textelor de lege aplicabile in vederea recalcularii pensiilor militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, pe de o parte, si a textelor aplicabile recalcularii celorlalte categorii de pensii mentionate de art. 1 din Legea nr. 119/2010, de cealalta parte, reiese vointa legiuitorului de a crea un regim juridic distinct intre categoriile de pensii comparate, regim ce tinde sa creeze conditii mai favorabile privind recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 lit. a) si b) din legea amintita.
Asa fiind, urmeaza ca instanta de contencios constitutional sa analizeze daca o astfel de diferenta de tratament juridic are semnificatia incalcarii principiului constitutional al egalitatii in drepturi a cetatenilor.
In vederea acestui demers, Curtea aminteste ca, potrivit celor statuate in mod constant in jurisprudenta sa in materie, art. 16 alin. (1) din Constitutie impune legiuitorului instituirea unui tratament juridic identic pentru situatii obiectiv identice. Imprejurari diferite, care plaseaza diferitele categorii de persoane in situatii obiectiv diferite, justifica insa, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fara ca prin aceasta sa se aduca vreo atingere principiului egalitatii in drepturi.
In situatia actului normativ analizat, obiectivul este acela de a transforma anumite tipuri speciale, preferentiale de pensii, in al caror cuantum se regasea o semnificativa componenta necontributiva, in pensii in intelesul Legii nr. 19/2000, intemeiate pe principiul contributivitatii.
Din aceasta perspectiva, Legea nr. 119/2010 nu face nicio deosebire intre diferitele categorii de pensii supuse acestui proces, componenta necontributiva a pensiei speciale fiind deopotriva eliminata pentru toate categoriile de pensii mentionate in art. 1.
Ceea ce difera sunt conditiile de recalculare a pensiilor in sistemul public de pensii, respectiv stagiile de cotizare in functie de care se calculeaza punctajul mediu anual si cuantumul veniturilor care se iau in calcul la stabilirea pensiilor, dar care nu pot fi dovedite.
Curtea observa ca in sistemul public de pensii exista mai multe categorii socioprofesionale care se bucura de un regim juridic mai favorabil in ceea ce priveste calculul pensiilor, fara ca aceasta sa aiba semnificatia unei discriminari. In acest sens pot fi amintite persoanele care au desfasurat activitatea in conditii deosebite ori speciale de munca si care beneficiaza de varste de pensionare si stagii de cotizare mai reduse. Factorul determinant in instituirea tratamentului juridic diferentiat il constituie conditiile specifice in care aceste categorii socioprofesionale au desfasurat activitatea.
Indaco Systems va recomanda 
In ceea ce priveste persoanele care se incadreaza in ipoteza dispozitiilor art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010, o relevanta deosebita o au considerentele Deciziei nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, in care Curtea, analizand din perspectiva criticii raportate la art. 16 alin. (1) din Constitutie prevederile Legii privind sistemul unitar de pensii publice, arata ca dispozitiile mai favorabile aplicabile cadrelor militare in activitate, soldatilor si gradatilor voluntari, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, sub aspectul acordarii dreptului la pensie, sunt justificate de "natura activitatii desfasurate, care creeaza conditiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vatamare corporala si chiar de amenintare a vietii".
Curtea apreciaza ca aceleasi ratiuni impun si in prezenta cauza respingerea ca neintemeiata a criticilor raportate la principiul constitutional al egalitatii in drepturi, categoriile socioprofesionale comparate aflandu-se in situatii obiectiv diferite, care justifica instituirea unui tratament juridic diferentiat.
Referitor la sustinerea potrivit careia dispozitiile Legii nr. 119/2010 nu permit ca, in urma recalcularii, titularul pensiei sa poata opta pentru cuantumul mai avantajos, Curtea retine ca un asemenea drept a fost prevazut de Legea nr. 19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele intemeiate pe sistemul contributiv, intrucat numai in acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept castigat. Au o deosebita relevanta in acest context cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, in care s-au statuat urmatoarele: "cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivitatii, se constituie intr-un drept castigat, astfel incat diminuarea acesteia nu poate fi acceptata nici macar cu caracter temporar. Prin sumele platite sub forma contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, persoana in cauza practic si-a castigat dreptul de a primi o pensie in cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivitatii; astfel, contributivitatea ca principiu este de esenta dreptului la pensie, iar derogarile, chiar si temporare, referitoare la obligatia statului de a plati cuantumul pensiei, rezultat in urma aplicarii acestui principiu, afecteaza substanta dreptului la pensie.
Aceasta nu inseamna ca legea nu poate in viitor sa reaseze sistemul de calcul al pensiilor, bazandu-se, insa, tot pe principiul contributivitatii, pentru ca, in caz contrar, s-ar ajunge la negarea evolutiei in reglementarea juridica a acestui domeniu. De aceea, daca prin reasezarea sistemului de calcul al pensiei in sensul aratat mai sus rezulta un cuantum mai mic al acesteia, statul este obligat sa adopte reglementari similare art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, si anume sa mentina in plata cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementarilor anterior in vigoare daca acesta este mai avantajos. Aceasta este o masura de protectie a persoanelor care beneficiaza de pensie in sensul art. 47 alin. (2) din Constitutie, constituind, de asemenea, o speranta legitima a asiguratului, intemeiata pe prevederile legale in vigoare cu privire la obtinerea si incasarea unui anumit cuantum al pensiei."
Din aceasta perspectiva este evident ca nu se poate vorbi despre o identitate de situatii intre prevederile Legii nr. 19/2000 si dispozitiile de lege criticate ale Legii nr. 119/2010, astfel ca tratamentul juridic diferit nu poate dobandi semnificatia unei incalcari a principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor ori a principiului neretroactivitatii legii civile.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
Respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Stefan Niculae, Nelli Oprescu, Aurelia Vasilescu si Constantin Vasilescu in dosarele nr. 49.118/3/2010, nr. 49.113/3/2010, nr. 47.822/3/2010 si nr. 47.823/3/2010 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale, precum si de Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale, din oficiu, in dosarele nr. 13.277/63/2010, nr. 12.669/63/2010, nr. 11.736/63/2010, nr. 17.019/63/2010, nr. 14.273/63/2010, nr. 11.945/63/2010, nr. 12.919/63/2010, nr. 14.063/63/2010, nr. 12.305/63/2010 si nr. 3.433/104/2010 si nr. 14.757/63/2010.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 13 decembrie 2011.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN |
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea |