11 Decembrie, 2016

5 modificări ale Codului fiscal în materie de impozit pe profit

În data de 21 iunie 2012, Ministerul Finanţelor Publice a publicat în dezbatere publică Proiectul de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004. Acest act vine ca o necesitate de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2012.

În materie de impozit pe profit, acest proiect de act normativ are în vedere următoarele modificări:

1. Formele de organizare a persoanelor juridice străine situate în Bulgaria care beneficiază de regimul fiscal

Proiectul Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 24/2012 – 1. La punctul 213, liniuţa a doua se abrogă.

Textul abrogat:

213. Pentru aplicarea prevederilor art. 201 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice române şi bulgare, societăţi-mamă, sunt:
- societăţile înfiinţate în baza legii române, cunoscute ca “societăţi pe acţiuni”, “societăţi în comandită pe acţiuni”, “societăţi cu răspundere limitată”;
- societăţile înfiinţateîn baza legii bulgare, cunoscute ca “събирателното дружество”, “командтното дружество”, “дружеството c ограничена отговорност”, “акционерното дружество”, ” командтното дружество c акции”.

Motivare M.F.P. – Modificările şi completările referitoare la impozitul pe profit vizează abrogarea normelor metodologice care fac referire la formele de organizare a persoanelor juridice străine situate în Bulgaria care beneficiază de regimul fiscal care se aplică societăţilor mamă şi filialelor acestora din diferite state membre, întrucât acestea sunt modificate, începând cu 1 iulie 2012 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2012, respectiv dispoziţiile art.201 alin.(4) lit.a1 din Codul fiscal;

2. Clarificarea regimului fiscal al pierderilor de creanţe care se înregistrează la scoaterea din gestiune a contribuabililor aflaţi în procedură de insolvenţă

Proiectul Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 24/2012 – 2. La punctul 23, după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

„k) cheltuielile înregistrate la scoaterea din gestiune a creanţelor asupra clienţilor, determinate de punerea în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o sentinţă judecătorească, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare.”

Textul nou.

Motivare M.F.P. – Modificările şi completările referitoare la impozitul pe profit vizează clarificarea regimului fiscal al pierderilor de creanţe care se înregistrează la scoaterea din gestiune a contribuabililor aflaţi în procedură de insolvenţă (reorganizarea), înainte de intrarea în faliment, în sensul deducerii integrale la determinarea profitului impozabil;

3. Regimul fiscal pentru cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului

Proiectul Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 24/2012 – 3. Punctul 492 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Codul fiscal:

Cheltuieli

Art. 21

[…]

t) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;

2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;

3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;

4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;

5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.

Modalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabileşte prin norme.”

Norme metodologice:

492. În sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. t), regulile de deducere, termenii şi expresiile prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. t) pct. 1 – 5 din Codul fiscal, condiţiile în care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitării fiscale, se consideră a fi utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, sunt cele prevăzute la pct. 451 din normele metodologice date în aplicarea art. 1451 din Codul fiscal din titlul VI „Taxa pe valoarea adăugată”.

Justificarea utilizării vehiculelor, în sensul acordării deductibilităţii integrale la calculul profitului impozabil, se efectuează pe baza documentelor justificative şi prin întocmirea foii de parcurs care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: categoria de vehicul utilizat, scopul şi locul deplasării, kilometrii parcurşi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.

În cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitării fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, inclusiv cele reprezentând: impozitele locale, asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, inspecţiile tehnice periodice, rovinieta, etc.

Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la determinarea profitului impozabil se efectuează după aplicarea limitării aferente taxei pe valoarea adăugată, respectiv aceasta se aplică şi asupra taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a acordat drept de deducere din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată.

Exemplul 1. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv în scopul activităţii economice

- cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile – 2000 lei,

- partea de TVA nedeductibilă – 240 lei,

- baza de calcul a valorii nedeductibile a cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile 2240 lei (2000 + 240)

- valoarea nedeductibilă a cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile

2240 x 50% = 1120 lei

Exemplul 2. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilii aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv în scopul activităţii economice

- cheltuieli privind combustibilii – 1000 lei

- partea de TVA nedeductibilă – 120 lei

- baza de calcul a valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilii

1120 lei (1000 + 120)

- valoarea nedeductibilă a cheltuielilor privind combustibilii

1120 x 50% = 560 lei.”

Textul modificat:

492. Termenii şi expresiile prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. t) pct. 1 au semnificaţiile prevăzute la pct. 451 din normele metodologice date în aplicarea art. 1451 din Codul fiscal din titlul VI «Taxa pe valoarea adăugată».

Motivare M.F.P. - Modificările şi completările referitoare la impozitul pe profit vizează clarificarea modului de aplicare a limitei de 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului, în corelare cu principiile de determinare a profitului impuabil, în sensul:

- stabilirii semnificaţiei pentru termenii şi expresiile prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. t);

- exemplificării unor cheltuieli din sfera limitării, întrucât sunt reglementate specific;

- prezentării de exemple practice.

4. Regimul fiscal pentru ajustări prudenţiale de valoare

Proiectul Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 24/2012 – 4. După punctul 53 se introduce un nou punct, punctul 531, cu următorul cuprins:

„Codul fiscal:

[...]

d1) ajustările pentru depreciere aferente activelor pentru care, potrivit reglementărilor prudenţiale ale Băncii Naţionale a României, se determină ajustări prudenţiale de valoare sau, după caz, valori ale pierderilor aşteptate, înregistrate de către instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit din state care nu sunt state membre ale Uniunii Europene sau din state care nu aparţin Spaţiului Economic European, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, şi filtrele prudenţiale potrivit reglementărilor emise de Banca Naţională a României. Sumele reprezentând reducerea sau anularea filtrelor prudenţiale sunt elemente similare veniturilor;

Norme metodologice:

531. Nu intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin.(1) lit.d1) din Codul fiscal şi nu se deduc la calculul profitului impozabil filtrele prudenţiale constituite la data de 01.01.2012 aferente activelor existente în sold la data de 31.12.2011.

În aplicarea prevederilor art.22 alin.(1) lit.d1) din Codul fiscal, sumele reprezentând reducerea sau anularea filtrelor prudenţiale care au fost deduse la calculul profitului impozabil se impozitează în ordinea inversă înregistrării acestora.”

Text nou.

Motivare M.F.P. – Modificările şi completările referitoare la impozitul pe profit vizează precizarea regimului fiscal pentru filtrele prudenţiale aferente soldului activelor instituţiilor de credit, existente la 31 decembrie 2011, precum şi a ordinii de impozitare a acestora, pentru partea care se reduce sau se anulează, în sensul că nu sunt deductibile la determnarea profitului impozabil iar ordinea de impozitare în cazul reducerii/anulării acestora este descrescătoare;

5. Regimul fiscal aferent provizioanelor/ajustărilor pentru deprecierea creanţelor preluate de la instituţiile de credit în vederea recuperării acestora

Proiectul Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 24/2012 – 5. După punctul 561 se introduce un nou punct, punctul 562, cu următorul cuprins:

„Codul fiscal:

[...]

m) provizioanele/ajustările pentru deprecierea creanţelor preluate de la instituţiile de credit în vederea recuperării acestora, în limita diferenţei dintre valoarea creanţei preluate prin cesionare şi suma de achitat cedentului, pentru creanţele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1. sunt cesionate şi înregistrate în contabilitatea cesionarului după data de 1 iulie 2012 inclusiv;

2. sunt transferate de la o persoană sau datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului cesionar;

3. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului cesionar.

Norme metodologice:

562. În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, prin instituţii de credit se înţeleg persoanele juridice române, inclusiv sucursalele din străinătate ale acestora şi sediile permanente ale instituţiilor de credit din alte state membre, respectiv din state terţe, aşa cum acestea sunt prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţia de includere a creanţelor în venituri impozabile se consideră îndeplinită dacă cesionarul înregistrează ca venit diferenţa dintre valoarea creanţei preluate prin cesionare şi suma de achitat cedentului.”

Text nou.

Motivare M.F.P. – Modificările şi completările referitoare la impozitul pe profit vizează referitor la ajustările aferente creanţelor preluate de la instituţiile de credit, pentru aplicarea unitară, se propune stabilirea instituţiilor de credit cedente prin raportare la legea de organizare a acestora, precum şi clarificarea condiţiilor care permit aplicarea deducerii la determinarea profitului impozabil. Astfel, instituţiile de credit sunt definite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu modificările şi completările ulterioare iar condiţia privind înregistrarea pe venituri impozabile se consideră îndeplinită dacă este înregistrată în veniturile cesionarului diferenţa dintre valoarea nominală a creanţei şi preţul de achiziţie al acesteia.

Referinţe legislative:

http://www.mfinante.ro, secţiunea „Transparenţă decizională”.

Despre autor  ⁄ Maria Bădoi

Maria Bădoi este expert contabil. Site: http://www.contabilii.ro Contact: contact@contabilii.ro

Fara comentarii

Scrie un comentariu