9 Decembrie, 2016

30.000 euro este pragul de la care vor fi permise achiziţiile publice fără licitaţie

Guvernul a dublat pragul valoric al contractelor de la care autorităţile pot cumpăra direct produse, servicii sau lucrări, fără a fi obligate să iniţieze licitaţii publice, de la 15.000 euro la 30.000 euro, informează Mediafax.

Pentru achiziţiile sub acest plafon urmează să fie eliminată şi garanţia de participare.

Noile reguli sunt incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă care modifică legislaţia achiziţiilor publice şi care a fost discutat deja în Guvern în primă lectură.

Autoritatea contractantă trebuie să transmită către Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în cel mult cinci zile de la data realizării unei achiziţii directe a cărei valori estimate depăşeşte echivalentul în lei a 3.000 euro, o notificare privind denumirea şi datele de identificare ale operatorului economic, obiectul şi valoarea achiziţiei, cantitatea achiziţionată.

Modificările sunt argumentate în document prin “flexibilizarea şi transparentizarea” procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, având în vedere şi gradul scăzut de absorbţie a fondurilor europene.

Ordonanţa ridică uşor şi plafoanele pentru care sunt obligatorii regulile aferente unei achiziţii publice, stabilind că legislaţia în domeniu se aplică pentru un contract a cărui valoare estimată este egală sau mai mare decât echivalentul în lei al 5 milioane euro (faţă de 4,84 milioane euro în prezent), în cazul lucrărilor, sau este egală sau mai mare decât echivalentul în lei al 200.000 euro (faţă de 193.000 euro), în cazul unui contract de servicii.

Majorarea plafoanelor are consecinţe directe asupra limitelor în cadrul cărora autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de intenţie. Pentru publicarea anunţului de achiziţie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pragul valoric al contractului de furnizare sau de servicii creşte de la 125.000 euro la 130.000 euro şi de la 387.000 euro la 400.000 euro, în funcţie de tipul autorităţii contractante, şi de la 4,84 milioane euro la 5 milioane euro pentru un contract de lucrări.

“În orice situaţie, autoritatea contractantă asigură, la cerere, operatorilor economici implicaţi acces la informaţiile din ofertele contracandidaţilor”, este o altă prevedere din proiectul de ordonanţă, argumentată prin “creşterea transparenţei în proceduri şi eliminarea practicilor actuale, excesive, de ascundere a unor informaţii sub pretextul confidenţialităţii lor”.

În cazul în care obiectul contractului de lucrări îl constituie execuţia unui ansamblu de lucrări care presupune şi furnizarea de echipamente, instalaţii, utilaje sau alte dotări aferente, atunci valoarea estimată va fi determinată avându-se în vedere valoarea totală a întregului ansamblu.

Valoarea estimată va cuprinde însă şi procentul de “diverse şi neprevăzute”, aşa cum acestea au fost definite de către proiectant în devizul general calculat. Astfel, valoarea contractului va fi estimată de către compartimentul de achiziţii-investiţii al autorităţii contractante pe baza devizului general întocmit de către proiectant.

“Candidatul/ofertantul nu are dreptul ca, în cadrul aceleiaşi proceduri, să fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei oferte şi ca terţ susţinător în cadrul aceleiaşi sau unei alte oferte, sub sancţiunea excluderii acesteia din urmă”, este o altă măsură prezentată în ordonanţă cu scopul de a elimina înţelegeri posibile sau presiuni asupra ofertanţilor din partea furnizorului unic.

Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice va evalua, înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de participare, conformitatea documentaţiei de atribuire, dar fără ca această evaluare să mai aibă în vedere şi caietul de sarcini. Astfel, se propune eliminarea evaluării specificaţiilor “pur tehnice” ale caietului de sarcini de către ANRMAP, cu argumentul că astfel va fi redus termenul necesar evaluării conformităţii documentaţiei de atribuire.

În condiţiile în care ANRMAP nu va mai evalua caietul de sarcini şi pentru a evita ca în acest document să fie introduse criterii de calificare restrictive sau disproporţionate, sunt introduse prevederi care stabilesc că utilizarea unor criterii de calificare ce nu au fost preluate în fişa de date a achiziţiei, document evaluat de ANRMAP, conduce la anularea procedurii şi reprezintă contravenţie.

ANRMAP nu se va mai implica nici în supravegherea operaţiunilor de analiză a necesităţii şi oportunităţii unei achiziţii publice, a conformităţii propunerii tehnice cu specificaţiile caietului de sarcini, a preţurilor practicate de către ofertanţi, a aspectelor tehnice, economice şi/sau juridice cuprinse în rapoartele experţilor/specialiştilor cooptaţi în comisiile de evaluare, cu excepţia situaţiei financiare a ofertanţilor, precum şi a modului de respectare a obligaţiilor contractuale pe parcursul derulării contractelor de achiziţie şi concesiuni.

Autoritatea contractantă va fi obligată să publice în SEAP numele ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/terţului susţinător în termen de maximum două zile lucrătoare de la data finalizării şedinţei de deschidere a ofertelor.

În cazul contractelor de lucrări şi servicii care presupun servicii de consultanţă sau proiectare, ordonanţa stabileşte că nu pot face obiectul licitaţiei electronice acele aspecte ale ofertei care implică evaluarea unor elemente “necuantificabile în cifre sau în procente”.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a exclude din procedura aplicată pentru atribuirea contractului de achiziţie publică orice ofertant/candidat despre care are cunoştinţă că, în ultimii cinci ani, a fost condamnat prin hotărârea definitivă a unei instanţe judecătoreşti, pentru participare la activităţi ale unei organizaţii criminale, pentru corupţie, pentru fraudă şi/sau pentru spălare de bani, dar şi pentru prezentarea de informaţii false în scopul demonstrării îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie. Dispoziţiile vor fi aplicabile şi în cazul în care condamnarea priveşte persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere al ofertantului.

Pentru selecţia şi calificarea ofertanţilor, verificarea situaţiei economice şi financiare se va baza în continuare pe declaraţii bancare, bilanţul contabil şi cifra de afaceri globală, dar va fi impusă şi o declaraţie privind profitul obţinut în ultimii trei ani, prin care ofertantul să demonstreze că nu se află în situaţia de declarare a insolvenţei sau licihidării.

În cazuri temeinic motivate, autoritatea contractantă poate prelungi o singură dată perioada de evaluare, cu excepţia situaţiilor în care trebuie să reevalueze ofertele ca urmare a unei decizii a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), a unei hotărâri a Curţii de Apel sau a recomandărilor Unităţii Centrale pentru Verificarea Achiziţiilor Publice.

Garanţia suplimentară solicitată unui participant la licitaţie care depune o contestaţie va fi reţinută atât în cazul în care contestaţia acestuia este respinsă de către CNSC, dar şi dacă participantul renunţă la contestaţie. Sancţiunea nu va fi totuşi aplicată dacă se renunţă la contestaţie ca urmare a adoptării de către autoritatea contractantă a măsurilor de remediere necesare.

Pentru departajarea ofertelor care au preţul cel mai scăzut identic, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita o nouă propunere financiară, caz în care contractul va fi atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are preţul cel mai scăzut, de a atribui contractul pe baza unor criterii suplimentare cu caracter exclusiv tehnic sau de a anula procedura.

Sursa: Mediafax

Descarcă Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă care modifică legislaţia achiziţiilor publice! Click aici: Proiect de OUG achiziţii publice

Despre autor  ⁄ Ioana Popa

Ioana Popa este redactor la LegeStart din anul 2011. A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.

Fara comentarii

Scrie un comentariu